Studiu CRJM: În R. Moldova, corupţia la nivel înalt rămâne în continuare nesancţionată

Din 400 de dosare examinate care se referă la cauze de corupţie mai mult de 90% vizează „corupţia mică”, iar poliţiştii se află în topul subiecţilor acestei investigaţii, este concluzia unui studiu al Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) prezentată marţi, în cadrul unui eveniment public la care au participat judecători, procurori, avocaţi, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor publice.

Pedeapsa cu închisoarea este cea mai frecventă sancţiune aplicată de judecători, totuşi opt din zece persoane condamnate nu petrec nicio zi în penitenciar. Doar 18% din condamnaţi petrec, în medie, 2,3 ani în închisoare după ce au comis acte de corupţie. În acelaşi timp, două din zece persoane găsite vinovate iau doar amenzi, susţin autorii cercetării.

Printre cei mai vizaţi în cauzele de corupţie se numără poliţiştii, persoanele fizice, aleşii locali, avocaţii, contabilii şi inspectorii vamali. În studiu se remarcă faptul că ar putea fi şi alte categorii de persoane care comit fapte de corupţie, însă care nu ajung să fie examinate în instanţele de judecată, fiind încheiate acorduri de recunoaştere a vinovăţiei.

Justiţia în cauzele de corupţie se face într-un termen mediu de 3,5 ani – cea mai rapidă cauză fiind judecată în 138 de zile, iar cel mai lung proces judiciar într-o cauză de corupţie a durat 4610 zile (12,6 ani).

Experţii menţionează că deşi durata medie poate fi considerată acceptabilă, există preocupări serioase în cazul în care faptele de corupţie săvârşite sunt sancţionate prea târziu, iar făptuitorii nu mai ajung să-şi ispăşească pedepsele din cauza expirării termenului de prescripţie sau din alte motive, inclusiv naturale (decesul persoanei)”.

„Nivelul endemic al corupţiei din Republica Moldova nu poate fi redus considerabil fără a face o prioritate din combaterea corupţiei la nivel înalt”, a punctat preşedintele CRJM, Vladislav Gribincea, care este şi unul dintre autorii cercetării.

Ministrul Justiţiei, Sergiu Litvinenco, a declarat că eforturile autorităţilor naţionale se concentrează, la nivel legislativ şi executiv, pe combaterea corupţiei mari, care este problema principală a Republicii Moldova. „Acest studiu este un argument în plus ca instituţiile statului să depună mai multe eforturi pentru a depista şi a sancţiona faptele mari de corupţie.”

Studiul elaborat de către CRJM vine şi cu o serie de recomandări, cea mai importantă fiind alocarea resurselor suficiente pentru lupta cu corupţia mare, specializarea şi limitarea competenţelor Procuraturii Anticorupţie la investigarea cauzelor mari de corupţie.