CEDO a condamnat R.Moldova pentru dizolvarea Asociaţiilor Falun Dafa. Gribincea: Exemplu elocvent de injustiţie la comandă politică

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi, 29 iunie, Republica Moldova în cauza Asociaţiilor Falun Dafa şi Falun Gong. Instanţa europeană a constatat că interzicerea folosirii simbolului Falun şi ulterior dizolvarea asociaţiilor reclamante este contrară libertăţii religioase şi de asociere.

Avocatul reclamanţilor, Vladislav Gribincea, a declarat că abuzurile admise de judecătorii moldoveni în acest dosar nu pot exista într-o justiţie funcţională: încălcarea principiului lucrului judecat, neglijarea unor argumente evidente ce determinau respingerea acţiunii, refuzul magistraţilor de a se conforma hotărârii Curţii Constituţionale, inversarea soluţiilor judiciare după comunicarea dosarului de către CEDO.

„Şi toate acestea la Curtea Supremă de Justiţie. Niciuna dintre acestea nu pot fi explicate raţional şi nici date uitării. Acest dosar este un exemplu elocvent de justiţie la comandă politică. În final, chiar dacă interdicţiile au fost anulate de judecători, ministrul Justiţiei, Fadei Nagacevschi, a refuzat să execute hotărârea judecătorească”, a adăugat preşedintele Centrului de Resurse Juridice (CRJM).

Reclamanţii A.O. Falun Dafa, A.O. Qigong Falun Gong Moldova, Tatiana Chiriac şi Dumitru Roman sunt reprezentanţii şcolii Falun Dafa, o practică spirituală al cărei scop este promovarea adevărului, bunătăţii, toleranţei şi a spiritualităţii printr-un mod de viaţă onest şi exerciţii de meditaţie.

Din anul 1999, Falun Dafa este interzisă şi persecutată de către regimul comunist de la Beijing, care s-a speriat de principiile total opuse ideologiei totalitar-comuniste şi de popularitatea şcolii. Simbolul şcolii este Falunul, care include o svastică de culoare oranj pe fundal roşu, însoţită de simboluri Yin-Yang.

Organizaţiile reclamante au fost acuzate de Asociaţia Echitate, condusă de socialista Elena Hrenova, că simbolul Falun ar propaga ură, întrucât ar semăna cu svastica nazistă, lezând astfel drepturile veteranilor.

În 2013, Asociaţia Echitate a iniţiat proceduri judiciare împotriva Ministerului Justiţiei şi a organizaţiilor reclamante în temeiul Legii cu privire la contracararea extremismului, cu solicitarea de a interzice simbolul Falun şi a dizolva organizaţiile. Asociaţiile reclamante au obiectat că, potrivit acestei legi, acţiunea o poate intenta doar procuratura şi anterior o acţiune a procuraturii fusese deja respinsă de judecători, întrucât simbolul Falun străvechi de mii de ani arată foarte diferit de svastica nazistă.

În 2014, instanţele de la Chişinău au interzis fără ezitare simbolul Falun, etichetându-l extremist, şi au dispus dizolvarea asociaţiilor pe motiv că au folosit simbolul la un eveniment public. Judecătorii nu au combătut în vreun fel argumentul că Asociaţia Echitate nu poate intenta acţiunea. În ceea ce priveşte respingerea anterioară a unei acţiuni a procurorilor, judecătorii au susţinut că aceasta nu este o piedică pentru admiterea acţiunii, deoarece Asociaţia Echitate nu a fost parte în acel proces.

Drept rezultat, prin ordinul ministrului Justiţiei, simbolul Falun a fost inclus în Registrul materialelor cu caracter extremist şi a fost iniţiată procedura de lichidare a celor două asociaţii la solicitările fostei deputate socialiste Hrenova. Hotărârile au fost adoptate în timp record după vizita oficială a lui Plahotniuc în China.

În noiembrie 2015, după ce legislaţia cu privire la combaterea extremismului a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională, reclamanţii au solicitat revizuirea deciziilor CSJ. După 11 luni de amânări, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a refuzat, pe motiv că „interdicţia s-a bazat pe o bază legală valabilă şi constituţională”.

După ce în decembrie 2018, CEDO a comunicat cauza Guvernului, Agentul Guvernamental a solicitat CSJ anularea interdicţiei simbolului Falun şi anularea lichidării asociaţiilor reclamante, precum şi acordarea despăgubirilor. Procesul a fost redeschis, iar ulterior deciziile de dizolvare şi de interzicere a simbolului Falun au fost anulate.

CSJ a menţionat că un ONG nu poate cere lichidarea unui alt ONG în temeiul legislaţiei cu privire la combaterea extremismului – argument invocat de reclamanţi din start şi respins de toate instanţele, inclusiv de CSJ.

Însă Ministrul Justiţiei Fadei Nagacevschi nu a exclus simbolul Falun din Registrul materialelor cu caracter extremist nici până astăzi, hotărârea CSJ rămânând neexecutată.

„Conducerea CSJ, îndată după vizita oligarhului în China, a canalizat prin intermediul preşedintelui instanţei presiuni şi ameninţări fără precedent pentru ca să lichidez organizaţiile Falun Dafa. Preşedintele instanţei a fost avansat rapid în funcţie, eu însă am fost dat afară din sistem, arbitrar şi ilegal, fiindcă am refuzat timp îndelungat să lichidez asociaţiile Falun Dafa.

Asta s-a întâmplat pe 04 noiembrie 2015, cu toate că în ianuarie 2015 am anunţat SIS despre presiunile de a lichida asociaţiile Falun Dafa. SIS a depus o plângere la CSM pe alte dosare, dar fără să menţioneze de persecuţiile pe cauzele Falun Dafa. Deoarece statul era capturat, CSM, CSJ şi alte organe ale RM au continuat acţiunile, iar despre persecuţiile fondatorilor Falun Dafa au vorbit foarte puţine ONG atunci. Să sperăm că, în sfârşit, după hotărârea CEDO, statul RM va face dreptate organizaţiilor Falun Dafa şi Falun Gong Moldova”, a menţionat, în context, fostul judecător Victor Orîndaş, implicat în examinarea cauzelor contestate la CEDO, fugit ulterior în SUA, precizând că în Moldova este persecutat.

CEDO a constatat că interzicerea simbolului Falun şi dizolvarea asociaţiilor Falun Dafa şi Falun Gong este contrară art. 9 şi art. 11 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. CEDO a obligat Guvernul R. Moldova să ofere reclamanţilor despăgubiri ca prejudiciu moral şi să plătească cheltuielile de judecată.