Stoltenberg, la Deveselu: "Sunt prea puţini interceptori pentru a putea intercepta rachete balistice ruseşti"

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a luat parte miercuri la ceremonia de inaugurare a scutului antirachetă de la Deveselu. În cadrul festivităţilor de la care şeful statului român a absentat, Stoltenberg a declarat că ameninţarea la adresa Aliaţilor NATO reprezentată de rachetele balistice provenite din afara zonei Euro-Atlantice este reală şi a adus mulţumiri Guvernului şi poporului român pentru contribuţia la apărarea colectivă prin găzduirea acestui sistem.

"Polonia va marca mâine începerea lucrărilor la un alt amplasament al sistemului Aegis Ashore. Spania găzduieşte cele patru nave americane cu capacităţi de apărare antirachetă. Turcia găzduieşte un important sistem radar pentru avertizare timpurie. Germania găzduieşte centrul de comandă. Danemarca şi Olanda îşi modernizează fregatele cu capacităţi radar. Iar Marea Britanie şi-a asumat angajamentul de a investi în radare terestre.

Misiunea centrală a NATO este să ne protejeze cetăţenii şi teritoriul. Alianţa noastră a rămas unită timp de şase decenii, dedicată angajamentului nostru solemn de a ne apăra reciproc.

Astăzi, când ne confruntăm cu cele mai mari provocări de securitate de-a lungul unei generaţii, Alianţa noastră este mai importantă decât oricând. Şi pe măsură ce ameninţările continuă să se schimbe, noi vom continua să ne adaptăm răspunsul la ele." a declarat Stoltenberg.

Oficialul NATO a subliniat că multe ţări, inclusiv câteva din vecinătatea NATO, încearcă să dezvolte rachete balistice sau să le obţină, condiţii în care apărarea antirachetă este esenţială, programul antirachetă reprezentând o investiţie pe termen lung împotriva unei ameninţări pe termen lung.

În contextul reacţiilor vehemente ale Rusiei, Stoltenberg a reiterat că apărarea antirachetă a NATO nu subminează sau slăbeşte în nici un fel capacitatea nucleară strategică de descurajare a Rusiei iar amplasamentul scutului din România, la fel ca şi cel din Polonia, nu este îndreptat împotriva Rusiei.

Sunt prea puţini interceptori, localizaţi mult prea la sud sau prea aproape de Rusia pentru a putea intercepta rachete balistice intercontinentale ruseşti. Ei sunt în schimb proiectaţi să răspundă potenţialelor ameninţări reprezentate de atacuri cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, provenite din afara zonei Euro-Atlantice. Am explicat clar acest lucru autorităţilor ruse. De multe ori şi la cel mai înalt nivel.", a declarat secretarul general NATO.

Stoltenberg a mai precizat că de la început, NATO a oferit Rusiei transparenţă, dialog şi cooperare în privinţa apărării antirachetă însă Moscova nu a răspuns pozitiv la ceea ce a oferit NATO, punând capăt unilaterla dialogului în 2013.

"Acest lucru rămâne un motiv de îngrijorare. Cu toate acestea, Alianţa va continua să dialogheze cu Rusia unde şi când acest lucru este posibil. În momente de tensiune, este chiar mai important să se păstreze deschise canalele de comunicare.", a afirmat Stoltenberg.