Băsescu: Trebuie să vă spun că nu am auzit prostie mai mare debitată de un şef de stat din Europa [video]

Nemulţumit că în discursul susţinut recent în faţa Parlamentului, Klaus Iohannis a susţinut că România a fost izolată până la venirea sa la Cotroceni, fostul preşedinte Traian Băsescu a ţinut să îi dea replica actualului şef de stat.
Traian Băsescu
Traian Băsescu (Epoch Times România)
Se încarcă player-ul...
Se încarcă player-ul...

"A simţit dânsul (Iohannis - n.r) că România a fost izolată până la venirea domniei sale la Cotroceni. Trebuie să vă spun că nu am auzit prostie mai mare debitată de un şef de stat din Europa decât ceea ce a glăsuit domnul Iohannis de la tribuna Parlamentului legat de izolarea României", a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, şeful Mişcării Populare, Traian Băsescu.

Traian Băsescu i-a atras atenţia lui Iohannis că anul acesta, de când este preşedinte, valorifică capacitatea României de a negocia din anii trecuţi.

Scutul de la Deveselu şi comandamentul NATO

"Şi vă dau câteva exemple. De azi siteul de rachete de la Deveselu este operaţional. Mi se pare că a fost un efort de politică externă româno-americană care arată că România nu era izolată sau necredibilă la acel moment. Astăzi este în funcţiune acest site. Zilele trecute, Ministrul de Externe a semnat la Bruxelles, la Comandamentul NATO, condiţiile de funcţionare a unui comandament de batalion NATO în România şi unui comandament de divizie. I-aş aduce aminte că acest lucru a fost obţinut de România în septembrie 2014, la summit-ul NATO din Ţara Galilor.

Dacă România era un stat izolat fără capacitate de negociere, am fi avut cel mult comandamentul de batalion. Eu am cerut insistent şi în timpul summitului şi după summit ca România să beneficieze de un comandament de divizie pentru a nu mai fi legată de comandamentul din Polonia, care funcţionează de mai mulţi ani, şi pentru a gestiona activitatea NATO din România, Bulgaria şi Turcia, deci comandamentul centru-sud", a declarat Traian Băsescu.

Asta arată, potrivit fostului preşedinte, că în septembrie 2014, România încă nu era o ţară izolată, ci una cu capacitate de negociere şi nu orice capacitate de negociere, ci una care i-a permis să găzduiască un comandament de divizie deşi ideea era ca România să aparţină de comandamentul din Polonia.

"Surprinzătoare analiza domnului Iohannis, dar probabil de la Sibiu nu s-a văzut. De la Cotroceni trebuia să se vadă", a adăugat, ironic, fostul preşedinte.

"Deci ministrul de Externe a îndeplinit formalitatea, după negocierea condiţiilor de funcţionare a acestor comandamente, să semneze, dar a fost cineva, o României care nu era izolată în septembrie în 2014, în Ţara Galilor, care a negociat foarte puternic aceste obiective de securitate naţională", a subliniat Traian Băsescu.

Relaţia cu Republica Moldova

"Tot în cadrul acestei trăsnăi care arată cât de scurte sunt picioarele minciunii, îi amintesc domnului Iohannis următorul lucru: Datorită relaţiei şi influenţei pe care România o avea până la terminarea mandatului meu în Republica Moldova am reuşit să întoarcem dominaţia partidului lui Voronin, am reuşit să proiectăm R. Moldova pe o traiectorie pro-europeană şi cu sprijinul României să semneze Acordul de Asociere la UE şi pe cel de liber schimb.

În acest an, în 2015, de când la Bucureşti diriguitorul politicii externe este domnul Iohannis, România şi-a pierdut masiv din influenţa legată de R. Moldova pentru că nu a ştiut cum să continue să o susţină, pe de o parte, şi aici mă refer la influenţa în interiorul UE şi, în al doilea rând, România şi-a pierdut masiv din propria ei influenţă în interiorul R. Moldova, unde ne băteam cu Moscova în parte şi unde am reuşit să dominăm de multe ori decizia politică în raport cu decizia pe care dorea să o ia Moscova", a afirmat Traian Băsescu.

Fostul şef de stat susţine că, anul acesta, sub înţeleapta conducere a politicii externe de către preşedintele Iohannis, România şi-a pierdut masiv din influenţa în R. Moldova şi, vedem toţi, ce se întâmplă – o Moldova care deşi ar putea să mai instaleze un guvern pro-european se află într-un balans extraordinar între UE şi Moscova.

Negocierile cu Serbia

"Şi apropo de înţelepciunea politicii externe, după cum aţi văzut, Comisia Europeană a decis începerea negocierilor de aderare cu Serbia. Datorită influenţei sale, România a reuşit să blocheze decizia de începere a negocierilor şi a lăsat-o la stadiul de stat asociat în anul 2011, când a condiţionat poziţia sa favorabilă de rezolvarea a problemei minorităţilor din Serbia. Atunci, la Consiliul Afaceri Generale din 1 martie 2011, România a blocat discuţiile cu privire la începerea negocierilor de aderare. Cel căruia i-am dat acest mandat a fost domnul Diaconescu.

Consiliul a fost suspendat de circa patru ori, dar ne-am menţinut poziţia până când Serbia nu a semnat un acord cu România cu privire la drepturile minorităţii române. Ce a făcut domnul Iohannis? Au dormit liniştiţi, iar Serbia începe negocierile de aderare fără să fi pus în aplicare în totalitate acordul pe care l-a avut cu România. România nu a mai cerut Bruxelles-ului să urmărească respectarea drepturilor minorităţilor româneşti din Serbia şi mă refer în primul rând la românii din Valea Timocului, care nici nu sunt recunoscuţi ca minoritate românească, nu au niciun fel de drept, deşi mare parte din ei se recunosc ca fiind vlahi români", a continuat Traian Băsescu.

"Deci un alt mare succes de politică externă, un alt mare pas înapoi făcut de politica românească sub mandatul domnului Iohannis", a mai comentat fostul şef al statului.

Preşedintele Dumei de stat, Serghei Narîşkin, la Bucureşti

"Vă asigur că, dacă aş fi fost preşedinte, Narîşkin nu ar fi vorbit de la tribuna de la care a vorbit Iohannis zilele trecute, de la tribuna Parlamentului. Acest lucru nu s-ar fi putut întâmpla pentru că Narîşkin este interzis pe teritoriul UE. Dar marele făcător al politicii externe, cel care ne-a scos din izolare, a reuşit să vadă cu ochii lui cum Narîşkin ne dă lecţii la Bucureşti", a mai adăugat Traian Băsescu.

"Dezizolarea" României

"Şi, pentru că discutam de izolarea susţinută de preşedintele Iohannis, i-aş aduce aminte că, în mandatul meu, România a semnat parteneriatul startegic cu SUA, parteneriatul strategic cu Coreea de Sud, cu Turcia, cu Franţa, cu Marea Britanie şi multe altele. Nu am înţeles de ce s-a plimbat dânsul tot anul trecut că nu am văzut evoluţii în consolidarea pilonilor deja construiţi în politica externă românească până în decembrie 2014.

Şi pentru că, cu dânsul ne-am dezizolat, a reuşit să înghită povestea cotelor stabilite de Comisia Europeană în privinţa refugiaţilor, lucru pe care îl consider inadmisibil. România nu are de ce să fie parte dintr-un mecanism neprevăzut în tratatele Uniunii, neprevăzut în tratatul nostrul de aderare la UE. Şi pentru că ne-am dezizolat, după mintea domnului Iohannis, dincolo de slăbiciunea cu cotele de migranţi, domnul Iohannis a mai reuţit o boacănă totală în defavoarea României. La consiliul din martie 2015, s-a discutat Uniunea Energetică, care vizează energia electrică şi gazele", a continuat Traian Băsescu.

Potrivit şefului Mişcării Populare, România a acceptat să se facă toată teoria Uniunii Energetice, dar a acceptat şi să facă jocul unor ţări care au relaţii netransparente cu Federaţia Rusă, lăsând ca în concluzii să se introducă o frază care vorbeşte despre Uniunea Energetică, dar despre confidenţialitatea preţurilor la care fiecare ţară achiziţionează gaze.

"Ori, acest lucru este exact ce îşi doreau două-trei ţări favorite ale Moscovei din interiorul UE şi care permit în continuare să se utilizeze gazele, energia, ca pârghie de influenţă politică împotriva ţărilor mai puţin disciplinate în raporturile cu Rusia. După acceptarea naivă a cotelor, aceasta a fost cea mai mare eroare pe care România a făcut-o de când este membră a UE", a subliniat Traian Băsescu.

Fostul preşedinte susţine că bătălia pe care el a dus-o câţiva ani a fost de genul "Da, Uniune Energetică, dar toate statele să raporteze la CE preţurile de achiziţie pentru a putea fi reglate şi pentru a putea discuta de o piaţă concurenţială corectă".

"Un preşedinte român a cărui ţară a trecut prin perioada când avea cel mai ridicat preţ la importul de gaze ca măsură de retorsiune pentru indisciplina faţă de Moscova, deci când tu reprezinţi o ţară care a trecut prin astfel de experimente cu Moscova, cum accepţi să rămână confidenţiale preţurile la gaze când vorbim de Uniunea Energetică în interiorul UE?", a concluzionat Traian Băsescu.