Statele Unite se pregătesc de perioada post-Chavez

Preşedintele venezuelean Hugo Chavez s-a reîntors la Havana pentru o nouă sesiune de radioterapie, pentru a-şi tratat cancerul de care suferă din iunie 2011. În urmă cu o lună, Chavez a fost operat de o tumoare de doi centimetri, care a reapărut în acelaşi loc al corpului de unde, în urmă cu opt luni, îi fusese extirpată leziunea malignă. Cum s-a întâmplat de fiecare dată când a plecat în Cuba, preşedintele nu a informat când se va întoarce la Caracas, notează ziarul ABC.

Dar a spus că pleacă în 'depline facultăţi pentru a guverna ţara şi pentru a rămâne în continuare şeful forţelor armate', chiar şi din Cuba. Înainte de plecare, el a infomat prin postul naţional de televiziune, că va fi supus unui nou tratament de radioterapie care va dura circa patru sau cinci săptămâni. Primele şedinţe le va face la Havana care vor continua apoi la Caracas. Chestiunea nu mai este dacă Hugo Chavez moare, ci când. SUA nu vor să fie luate prin surprindere iar Departamentul de Stat l-a însărcinat pe James M. Derham, responsabilul cu afaceri al Ambasadei SUA la Caracas, să planifice cum ar trebui să reacţioneze Washingtonul în faţa eventualelor evoluţii ale situaţiei.

Mai ales în faţa unor posibile manevre ale anturajului chavist, precum o devansare electorală care să-i garanteze lui Chávez că apucă alegerile şi, mai ales, a unei posibile tentative de schimbare constituţional, în cazul în care Chavez este reales pentru a-şi asigura succesiunea fără să fie nevoie de noi alegeri. Sau cum va reacţiona opoziţia şi ce sprijin ar trebui să-i ofere SUA. Dar în acest proces, alţi agenţi externi contează mai mult decât SUA. Venezuela lui Chavez se bazează pe ajutorul a patru ţări: Cuba, Iran, Rusia şi China. Primele două vor cu orice preţ menţinea 'chavismului' la putere.

Celelalte două sunt favorabile regimului, dar mai important pentru ele este să fie menţinute contractele. Rusia vrea să-şi asigure achitarea celor 12 miliarde de dolari rezultaţi din vânzarea de arme, iar China veghează asupra celor 35 de miliarde de dolari sub formă de credite pentru livrările de petrol. Rusia şi chinezii au avut însă convorbiri şi cu opoziţia: nu vor mişca un deget în favoarea sa, dar promit neutralitate în schimbul respectării contractelor pe care le-au încheiat.

Cuba joacă tare pe cartea perpetuării 'chavismului', pentru că în acesta vede şi o supravieţuire a 'castrismului'. Fără cei 100.000 de barili de ţiţei gratis pe care îi primeşte, care i-au permis să substituie livrările sovietice, Cuba ar intra în faliment. Faptul că preşedintele venezuelean nu a acceptat să-şi extirpeze tumoarea de la colon (o ipoteză) pentru a nu îşi risca viaţa şi a nu fi scos din joc şi a avea astfel mai mult timp pentru a-şi pregăti succesiunea, poate avea legătură cu profilul său revoluţionar, dar şi cu presiunile cubanezilor care vor ca petrolul să le fie bine garantat.

La rândul său, Iranul are nevoie de 'chavism' ca mod de scăpare din încercuirea internaţională la care este supus în urma sancţiunilor. Este deci posibil ca elemente dure iraniene să preconizeze, în cazul unei victorii a opozantului Henrique Capriles, să-i plaseze o bombă sub maşină? A fost chiar Hugo Chavez cel care a vorbit de planurile unui atentat.