Sorin Oprescu: Este potrivit şi firesc să avem o Piaţă a Francofoniei. Suntem francofoni de 150 de ani
Dezvelirea inaugurală a monumentului din Piaţa Francofoniei din Capitală de către ministrul de Externe, Titus Corlăţean şi primarul general, Sorin Oprescu. (www.mae.ro)
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a afirmat, luni, cu ocazia inaugurării Pieţei Francofoniei din Bucureşti, unică în Europa, că este “potrivit şi firesc ca recunoştinţa noastră să se îndrepte către marea familie francofonă, căreia îi aparţinem 150 de ani de facto, iar instituţional, de la 20 martie 1993”, scrie money.ro.
"Dacă fundamentele civilizaţiei moderne s-au turnat pe malurile Senei, considerăm firesc şi potrivit ca recunoştinţa noastră să se îndrepte către marea familie francofonă, căreia îi aparţinem 150 de ani de facto, iar instituţional, de la 20 martie 1993. Sunt două organizaţii internaţionale (ONU şi Organizaţia Internaţională a Francofoniei - n.r.) care au nevoie de recunoaştere (...) Ambele organizaţii au o piaţă dedicată în inima Bucureştiului - a Naţiunilor Unite, aflată nu departe de acest loc, iar de astăzi această Piaţă a Francofoniei", a declarat Sorin Oprescu.
Cu acelaşi prilej, Oprescu a amintit câteva nume de "titani ai gândirii şi spiritului românesc", precum Elvira Popescu, Emil Cioran, Constantin Brâncuşi şi Nicolae Paulescu, care, în opinia edilului, ar trebui săpate pe soclul monumentului dezvelit în Piaţa Francofoniei.
De asemenea, Sorin Oprescu a mai adăugat că, se declară a fi "un discipol al şcolii franceze de chirurgie", în calitate de medic.
"Ştiu mai bine decât oricine câte vieţi de români au salvat, peste secole, marii profesori ai Sorbonei, cei care ne-au lăsat ştiinţa de a vindeca rănile trupeşti sau sufleteşti", a argumentat primarul general al Capitalei.
Totodată, Oprescu a mai precizat că actuala poziţionarea a Pieţei Francofoniei, aflată la intersecţia dintre Bulevardul Libertăţii cu Calea 13 Septembrie, este situată pe amplasamentul unei vechi curţi domneşti care a ars în 1812.
La evenimentul inaugural au participat şi ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean şi reprezentantul Secretarului General al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, Abdou Diouf.
Piaţa Francofoniei este situată la intersecţia dintre Bulevardul Libertăţii şi Calea 13 Septembrie, în colţul de sud-vest al intersecţiei, aflându-se în vecinătatea Palatului Parlamentului în partea de nord-vest şi în vecinătatea sediului Serviciului Român de Informaţii (SRI), în partea de nord-est.
Spaţiul amenajat amenajat de municipalitate are dale de marmură, străbătute de o "alee" de asfalt, iar destinaţia acesteia este marcată cu un panou, pe care sunt amplasate două plachete comemorative, una în limba română alta în limba franceză. Panoul se află pe o scenă, ridicată la nivel cu aproximativ 10 centimetri faţă de planul trotuarului. Totodată, câteva cuburi de marmură au fost amplasate de ambele părţi ale acestei plăci comemorative, iar în dreptul bordurii au fost puşi bolarzi dreptunghiulari de marmură, pentru ca maşinile să nu parcheze în Piaţa Francofoniei.
Conform oficialilor din cadrul Primăriei Generale, valoarea monumentului amplasat în Piaţa Francofoniei s-a ridicat la circa 8.000 de euro. Spaţiul a fost amenajat de Administraţia Străzilor, în cadrul acordului-cadru de reabilitare a infrastructurii stradale "Pachet IV".
Proiectul, care este reprezentativ pentru vocaţia Francofoniei, simbolizează tradiţia francofonă şi francofilă a ţării noastre şi activitatea României pe linia francofoniei instituţionale, al cărei scop este edificarea unui spaţiu al solidarităţii, fundamentat pe principiile umanismului, democraţiei şi al respectării diversităţii culturale şi lingvistice.
Denumirea Pieţei Francofoniei a fost hotărâtă de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), pe 29 ianuarie a.c., ca urmare a propunerii Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Inaugurarea pieţei a avut loc în contextul aniversării a 20 de ani de la aderarea României la Organizaţia Internaţională a Francofoniei (iniţial Agenţia de cooperare culturală şi tehnică – ACCT – iar, din 1998, Organizaţia Internaţională a Francofoniei – OIF).
De la aderarea sa la Francofonie, în 1993, România s-a implicat activ în promovarea valorilor francofone, de la aderarea sa la Francofonie.
Astfel, în 2006 ţara noastră a organizat Sommet-ul Francofoniei în 2006. România a deţinut mai multe preşedinţii ale unor organisme instituţionale francofone, a creat programul de burse de cercetare doctorală şi postdoctorală “Eugen Ionescu”.
De asemenea, România participă activ la planul de formare în limba franceză destinat funcţionarilor români. Toate acestea au determinat conducerea OIF să denumească România “stat-fanion” al francofoniei în Europa Centrală şi de Est.
