Şomajul în rândul tinerilor este rău, dar nu atât de rău pe cât se spune

Şomajul în rândul tinerilor a atins nivelurile scandaloase de 50% în Spania şi Grecia şi peste 20% în zona euro. Aceste cifre sunt însă derivate dintr-o metodologie care are hibe, ce denaturează nivelul real al şomajului tinerilor, făcându-l să arate mult mai rău decât este, opinează Steven Hill, autorul cărţii ''Europe's Promise: Why the European Way is the Best Hope in an Insecure Age'', semnatarul articolului publicat duminică de Financial Times.

Rata şomajului în rândul adulţilor se calculează ca procent de lucrători şomeri împărţit la numărul lucrătorilor totali din forţa de muncă. Dacă există, de exemplu, 20 de lucrători şomeri şi 200 de lucrători în forţa de munca, rata şomajului este de 10%.

Dar când vine vorba de tineri, cei care studiază la universitate sau urmează o formare profesionala full-time nu sunt consideraţi parte a forţei de muncă, deoarece nici nu muncesc şi nici nu caută un loc de muncă. În contextul a milioane de studenţi scoşi din forţa de muncă, acest fapt face ca numitorul din ecuaţie să fie mult mai mic, numărătorul rămâne acelaşi, iar rata şomajului arată mai mare.

În exemplul de mai sus, dacă se consideră că din 200 de lucrători, 150 merg la o universitate, ei nu vor mai fi socotiţi ca parte a forţei de muncă, astfel încât chiar dacă numărul de tineri fără un loc de muncă nu s-a schimbat, rata şomajului a crescut de patru ori, la 40%.

Pentru şomajul la adulţi, aceeaşi metodologie atenuează nivelul real. Deoarece include doar adulţi în forţa de muncă, cei care au renunţat la căutarea unui loc de muncă nu sunt luaţi în calcul. Numărul unor astfel de 'lucrători descurajaţi' a crescut mai mult decât este normal, astfel încât şomajul pare mai mic decât este în realitate.

Există o metodologie mai bună de folosit la calcularea şomajului în rândul tinerilor, şi anume de a compara numărul tinerilor şomeri cu populaţia totală a tinerilor cu vârsta sub 24 de ani. Aceasta se numeste ''raportul'' şomajului în rândul tinerilor, mai degrabă decât 'rata', iar Eurostat, braţul UE de culegere a datelor, calculează şomajul în rândul tinerilor folosind ambele metodologii. Cu toate acestea, numai rezultatul defectuos este relatat pe larg.

Diferenţele dintre cele două pot fi enorme, este de părere semnatarul articolului. De exemplu, rata şomajului în rândul tinerilor în Spania este de 48,9%, dar raportul este de doar 19%. Rata şomajului în rândul tinerilor în Grecia este de 49,3%, în timp ce raportul este doar 13%. Atât în Irlanda cât şi în Italia, rata este de 30,5%, dar raportul este de numai 11,7% şi respectiv 8%. Pentru zona euro, rata şomajului în rândul tinerilor este de 20,8%, dar raportul de doar 8,7%.

În timp ce rata şomajului în rândul tinerilor din zona euro a crescut cu începere din 2009, raportul şomajului a rămas acelaşi - deşi ambele măsurători sunt cu mult peste nivelurile de dinainte de 2008.

Metodologia deficientă a fost aplicată în timpul protestelor studenţeşti franceze din martie 2006, când rata şomajului la tineri a fost pe larg raportată la 22%, comparativ cu 11%, 12% şi 13% în Marea Britanie, SUA şi Germania. Dar FT a constatat că doar 7,8% dintre toţi cei cu vârsta sub 25 de ani nu aveau un loc de muncă în Franţa, similar cu nivelul din celelalte trei ţări. S-a dovedit că Franţa a avut un procent mult mai mare de tineri care studiau la universitate full-time şi care nu erau parte a forţei de muncă.

Situaţia şomajului în rândul tinerilor nu este atât de dramatică pe cât sugerează titlurile cu litere mari din presă. Din păcate, aceste rezultate distorsionate au fost raportate pe larg şi au devenit de rutină - citate chiar de economişti care ar trebui să cunoască mai bine situaţia, precum laureaţii premiului Nobel Paul Krugman şi Joseph Stiglitz, spune Steven Hill.

Un lucru învăţat din criza economică este acela că e nevoie de modalităţi mai bune de a măsura economiile. Printre acestea se numără căi mai bune de a estima nivelurile şomajului care generează atât de multe discuţii politice şi dezbateri publice, conchide semnatarul articolului.