Sociolog: "Orice încercare de a protesta paşnic ameninţă să tragă Uzbekistanul într-un conflict sângeros".

O mişcare de opoziţie încearcă să creeze o revoluţie non-violentă împotriva preşedintelui Islam Karimov, aflat la putere din 1991. Sociologul Maryam Ibragimova declară: "Orice încercare de a protesta paşnic ameninţă să tragă Uzbekistanul într-un conflict sângeros".

Potrivit mai multor analişti, Uzbekistan-ul ar putea fi pe marginea unui război civil. Constituirea unei mişcări de protest pe o scară largă, afirmă sociologul Maryam Ibraginova, rezidentă în Taşkent, ar aduce o posibilă răsturnare politică în ţară care fără îndoială ar lua forma unei demontări sângeroase a dictaturii, sau un conflict intern violent. Nu va fi o revoluţie paşnică.

În ultima lună, Mişcarea Populară Birdamlik a publicat pe internet o "revoluţie colorată”, non-violentă, cu scopul de a cataliza diferite voci de disidenţă împotriva preşedintelui Islom Karimov, un fost membru al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică şi actualul preşedinte al Uzbekistanului din 1991, anul în care republica s-a desprins de Kremlin.

Bakhodir Choriyev, autor al liniilor directoare ale mişcării, este un adversar al guvernului Uzbekistanului, cu reşedinţa în Statele Unite şi este convins că în ţara sa poate naşte un protest non-violent, fără victime, menit să răstoarne regimul lui Karimov. Dorinţa mişcării este aceea de a sărbători 22 de ani de independenţă din Uzbekistan (1 septembrie 1991), cu un pas clar spre reafirmarea democraţiei.

În ultimele săptămâni, pe site-ul care a dat rezonanţă iniţiativei, s-a dezvoltat o discuţie amplă la care au participat mai multe personalităţi din peisajul intelectual din Uzbekistan. Printre aceştia, atât bloggerul Yadgor Norbutev cât şi sociologul Maria Ibragimova sunt de acord că orice încercare de revoltă populară ar duce probabil la o revoluţie sângeroasă şi la dezintegrarea ţării.

Potrivit lui Yadgor Norbutev, "populaţia uzbecă, mai ales în mediul rural este prea timidă şi docilă în faţa autorităţilor pentru a se alătura protestelor", în timp ce Maria Ibragimova, care alcătuieşte un profil exact al sistemului politic creat de Karimov, este convinsă că regimul se bazează în continuare pe sprijinul claselor privilegiate, prea corupte să se întoarcă împotriva preşedintelui. În plus - afirmă Ibragimova - în cazul în care o revoltă populară ar avea loc, nu ar fi decât două soluţii posibile: serviciile secrete şi armata s-ar uni pentru a stabili o dictatură militară, sau, peisajul cel mai dramatic, ambele organisme ar fi paralizate de corupţie şi haosul ar putea degenera într-un război civil. În acest moment, ţara ar fi o pradă uşoară pentru separatişti, islamişti, traficanţii de droguri şi a marilor puteri, cum ar fi Rusia, China şi Statele Unite.