Apelul unei mame: "Nu-i lăsaţi să îmi ucidă fiul încă o dată!" (Video)

De două ori a văzut doamna Elena Băncilă, mama unuia dintre eroii împuşcaţi la Televiziune acum 26 de ani, dosarul fiului său închis de cei plătiţi de statul român pentru a face dreptate. Ultima oară dosarul Revoluţiei a fost închis în octombrie 2015 de Procuratura Militară pe motiv că omorurile s-ar fi prescris. Plus alte motive ce ţin de halucinant, căci nimic nu poate justifica "clasarea" morţii a 1200 de oameni, oameni ce au murit pentru a scoate ţara din întuneric şi a-i da un viitor.

Venită luni, 21 decembrie, în Piaţa Universităţii, la comemorarea eroilor martiri, Elena Băncilă a lansat un apel către tinerii de astăzi, către cei ce au acum vârsta fiului său, rugându-i să nu permită ca feciorul său să fie ucis încă o dată prin închiderea dosarului crimelor din Decembrie.

"Fiul meu, când a ieşit în stradă şi-a primit gloanţele, a murit pentru libertate. Şi dacă tinerii de astăzi sunt liberi, am o mângâiere în suflet, că a rămas ceva după fiul meu, că nu a fost în zadar jertfa lui. Dar în acelaşi timp îi rog din suflet pe tinerii care sunt de vârsta fiului meu şi care astăzi sunt liberi să ne ajute, să facă un corp comun prin intermediul presei, online, sau cum stiu ei mai bine, să nu permită închiderea dosarului crimelor din decembrie, căci a fost plătit cu preţul scump al vieţii a 1200 de tineri şi mutilarea altor mii de tineri!"

Televiziunea i-a chemat la moarte

Ieşit în stradă având stăruitor în minte gândul că dacă "Capitala nu face ceva, îi termină pe cei din Timişoara", Bogdan a supravieţuit primei zile de groază la Inter, când asupra celor intraţi la metrou se trăgea iar cei de pe străzi erau alergaţi de taburi. A scăpat cu viaţă şi în ziua de 22, ziua când Ceauşescu a fost "arestat", iar mama lui spera că pericolul trecuse. Ceauşeştii fuseseră ridicaţi, dictatura căzuse, totul părea să se îndrepte spre bine... Însă nu a fost aşa.

Elena Băncilă în decembrie 1989, la moartea fiului său (Epoch Times)

"Ceauşescu fusese deja arestat, lumea era fericită pentru că era liberă, erau oamenii pe stradă, se plimbau, sărbătoreau, pe data de 22 decembrie ziua. Şi ei au fost chemaţi prin apeluri disperate, apelul lui Ştefan Brateş, unul din crainicii TVR, al lui Sergiu Nicolaescu, a lui George Marinescu, oameni de bază ai lor din TVR, îi chema să vină să apere postul naţional. Dar împotriva cui nu ştim. Că nu era nimeni ca să atace Televiziunea.", îşi aminteşte Elena Brătilă de ziua ce a precedat moartea fiului ei, ziua când "Televiziunea i-a chemat pe tineri la moarte."

Bogdan a fost împuscat în noaptea de 22 spre 23 decembrie, la Televiziune, în timp ce mama lui, în genunchi, la televizor, singurul loc de unde putea afla ce se întâmpla, se ruga ca băiatul ei să scape cu viaţă. Nu a scăpat. Alte 78 de persoane au fost ucise "apărând" TVR-ul de nu se ştie cine şi alţi 267 de oameni au fost răniţi, ne povesteşte femeia, arătându-ne legitimaţia pe care feciorul ei o ţinea la piept când a murit, pătată cu sânge înnegrit de scurgerea a 26 de ani în care adevărul a zăcut strivit şi prăfuit în dosare pe care procurori după procurori au pus etichete cu NUP.

Legitimaţia ţinută la piept de Bogdan Şerban Stan în noaptea când a fost împuşcat. (Epoch Times)

După ce în noaptea în care Bogdan a pleacat să apere Televiziunea nici acum nu se ştie de cine, căci teroriştii n-au mai apărut nicicând, în cei 26 de ani ce au urmat, doamna Elena s-a zbătut, nevrând să-l lase pe Bogdan ucis a doua oară prin închiderea dosarului său cu NUP.

"Au închis dosarul de două ori, mi-au ucis fiul de două ori. Prima dată mi l-au ucis la Televiziune, în noaptea de 22 spre 23 decembrie. A doua oară mi l-au ucis prin închiderea cu NUP… în primul rând – în primul dosar a fost închis în 1995 de către procuratura militară pentru că era Iliescu preşedinte şi mai avea puţin şi începeau alegerile pentru alt mandat. Nu am avut acces la dosar din 1993 deoarece eu am încercat să fac o anchetă pe cont propriu – cum a fost copilul meu ucis. El a murit la Spitalul Vitan Bârzeşti, dar a fost dus de la Televiziune la spitalul Colentina, de acolo a fost dus la Spitalul de Neurochirurgie căci apăruse paralizia. Două gloanţe i-au fost trase, unul l-a perforat la bazin când probabil a scos arma din buzunar asasinul, şi al doilea trebuia să-i vină în inimă. El aplecându-se în jos i-a perforat plămânul, clavicula şi coloana vertebrală unde a şi rămas glonţul. Asta am aflat-o ulterior după ce am mers pe drumul pe unde a fost dus copilul meu. Vă daţi seama, am încercat să aflu ce s-a întâmplat cu el." ne-a povestit mama lui Bogdan.

Ancheta, cum numeşte Elena Băncilă dureroasă sa preumblare pe urma ultimilor paşi ai lui Bogdan, la locul unde a fost împuşcat şi în spitalul unde şi-a pierdut viaţa, a costat-o serviciul. A fost dată afară, acuză, femeia, fiindcă a încercat să afle cum a murit fiul său.

"Eu îl consider pe Iliescu vinovat, căci el a blocat şi oprit totul!"

În 1992, cu permisiunea procurorului Boieru Silvestru, care se ocupa la vremea respectivă cu dosarele Televiziunii şi însoţită de locotenet major Zorilă, de la Poliţie, dna Elena a reuşit să intre în curtea Televiziunii şi să vadă grupul statuar în spatele căruia stătuse Bogdan în noaptea morţii sale.

"Când am ajuns acolo am constatat că pe faţa grupului statuar erau 16 orificii de gloanţe, toate erau în picaj, în unghi ascuţit iar pe partea de sus erau alte trei orificii cum s-a tras în ei din elicopter M-am uitat pe partea dinspre stradă, dinspre Dorobanţi, dinspre casele unde se spunea că sunt terorişti, acolo nu era nicio zgârietură, niciun orificiu, nimic. Şi am spus dlui ofiţer că s-a tras din Televiziune şi că băieţii au fost omorâţi nu din casele de vis-a-vis, ci din Televiziune şi poate chiar de pe Televiziune, de sus, de unde era armata.", povesteşte dna Băncilă.

Convinsă că gloanţele ce l-au omorât pe fiul său au venit dinspre TVR-ul unde-şi clocea puterea Iliescu şi unde s-a coagulat noua nomenclatură, femeia a cerut ca grupul statuar să fie fotografiat şi fotografia băgată la dosar, ca probă. Din acel moment nu a mai avut acces la dosarul fiului său până în 1997 când ziariştii au ajutat-o să ajungă la generalul Dan Voinea, care la vremea respectivă era şeful parchetelor militare şi se ocupa de dosarele Revoluţie.

"Am ajuns la el, am cerut să văd dosarul fiului meu. Au adus dosarele - au fost 78 de morţi la televiziune şi aproape 300 de răniţi, mai mulţi ca la Timişoara şi asta doar în cursul unei nopţi. Dosarele erau legate din 1995 şi scria pe ele NUP... Mai era puţin şi se trecea de mandatul lui Iliescu, Iliescu care atunci când copiii noştri erau chemaţi în curtea Televiziunii era la etajul 9 sau 11 în TVR. Eu îl consider pe Iliescu vinovat, căci el a blocat şi oprit totul!", îşi duce firul poveştii Elena Băncilă.

Hotărâtă să nu permită închiderea dosarului, doamna Băncilă a făcut plângere împotriva deciziei de casare şi a cerut transferul dosarului la procuratura civilă. A cerut şi să fie deshumat fiul său, după ce la spitalul unde a murit i s-a spus că a fost îngropat având încă un glonţ în el. Surpinzător sau nu, radiografiile pe care Elena Băncilă văzuse glontele în coloană, au dispărut după prima vizită la spital. Deshumarea nu a fost aprobată iar dosarele au stat până când în urma grevei foamei făcută de Teodor Mărieş şi a deciziilor CEDO, au fost redeschise. Pentru ca doi ani mai târziu, Procurorul general al parchetelor militare, Ion Vasilache, împreună cu procurorul general al României, Tiberiu Niţu, să închidă dosarul Revoluţiei pentru a doua oară.

"El (Tiberiu Niţu n.r.) când a ieşit procuror a depus un jurământ, acel jurământ nu îi permitea să închidă dosare, să facă ilegalităţi şi să calce în picioare drepturile omului! Dar el, împreună cu procurorul Vasilache a dat o ordonanţă şi ne-a închis a doua oară dosarele Revoluţiei! ", acuză Elena Băncilă, revoltată că Niţu, care la vremea Revoluţiei era militar în termen, ascultând de ordinele şefilor săi, are certificat de revoluţionar, certificat la care doamna Băncilă îi cere să renunţe, căci, crede ea, nu este meritat de procurorul general.

Pusă pentru a doua oară în faţa unui dosar închis, doamnei Băncilă nu-i rămâne decât să spere că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde ea şi alţi zeci de membri ai Asociaţiei 21 Decembrie au depus plângeri împotriva casării dosarului dispusă de procurorii militari nu va permite închiderea unui dosar cu pese 1000 de morţi. Mai speră doamnă Băncilă şi că tinerii vor auzi durerea ei şi-a altor mame şi nu vor lăsa să se închidă dosarul feciorului ei.

"Îi rog pe tineri, cu puterea lor tinerească, să facă lobby la domnul preşedinte Iohannis, să nu permită închiderea dosarului crimelor lui Decembrie 89!" şi-a încheiat mesajul Elena Băncilă.