Cunoscut analist economic, previziuni sumbre: Estimează 75.000 de concedieri până la sfârşitul anului

Economia românească experimentează un soi de stagflaţie cu iz neaoş, autohton, original, în care, dincolo de stagnarea economică şi inflaţia ridicată, ne confruntăm cu ample disponibilizări de personal, a atras atenţia, joi, analistul financiar Adrian Negrescu.
Expertul spune că această situaţie este rezultatul restructurării activităţii în multe dintre firme, urmare a scăderii vânzărilor şi accentuării blocajului financiar.
Pe acest subiect, Adrian Negrescu a declarat, la Antena 3, că nu este exclus ca celor 50.000 de contracte de muncă încheiate în acest an să li se mai adauge cel puţin 25.000 în a doua parte a anului.
Redăm mai jos intervenţia economistului.
Jurnalistă: Vedem care sunt cifrele şi din partea Băncii Naţionale, şi de la economişti. La ce ar trebui să ne aşteptăm concret până la finalul acestui an? Pentru că, în momentul de faţă, vedem un blocaj pe piaţa muncii.
Adrian Negrescu: Da, din păcate, creşterea preţurilor reprezintă cea mai mare problemă. Această inflaţie, care, da, va creşte semnificativ în iunie, poate chiar şi în iulie. Şi asta înseamnă că şi puterea noastră de cumpărare va continua să scadă. Pe acest fond, bineînţeles, consumul este în reducere.
Practic, oamenii simpli, companiile, nu mai cheltuiesc atât de mulţi bani cât cheltuiau anul trecut, pe vremea asta. Motiv pentru care, bineînţeles, vom asista şi la ceea ce spuneţi dumneavoastră, la disponibilizări de persoane. Estimez undeva la nivel de 75 de mii numărul contractelor de muncă ce vor dispărea până la sfârşitul anului.
În condiţiile în care noi suntem într-o zonă de sevraj economic. Un fel de stagflaţie, cu o creştere economică aproape de zero şi cu o inflaţie foarte, foarte mare. Este cel mai prost scenariu în care se putea afla România, în condiţiile în care, practic, investitorii nu dau drumul la bani.
Nu mai creează locuri de muncă, nu mai creează investiţii, nu mai creează credit furnizor, adică să dea marfa şi să primească banii după 2-3 luni, cum se întâmpla până acum în economie. E o situaţie de expectativă economică, care, da, are efecte semnificative, mai ales în rândul populaţiei vulnerabile, pentru că orice creştere de preţuri înseamnă scăderea puterii de cumpărare. Cumperi mai puţin cu banii pe care îi primeşti în fiecare lună.
Jurnalistă: Deci, dumneavoastră estimaţi că, până la finalul acestui an, 75 de mii de locuri de muncă vor dispărea de pe piaţa muncii?
Adrian Negrescu: Din păcate, da, spre asta ne îndreptăm. Asta arată acum modelele macroeconomice şi, în special, aceste locuri de muncă se vor pierde mai ales în zona microîntreprinderilor, a celor care nu reuşesc, în momentul de faţă, din punct de vedere financiar, să facă faţă provocărilor legate de scăderea vânzărilor, de accentuarea blocajului financiar. Locuri de muncă, mai ales în domeniul serviciilor, acolo unde, într-adevăr, avem o problemă majoră.
Oamenii nu mai accesează servicii, nu mai vorbesc de zona comerţului alimentar, comerţul cu îmbrăcăminte, încălţăminte, unde, într-adevăr, e o situaţie foarte, foarte dificilă. Sunt companii, mari companii, care vând produse de îmbrăcăminte şi încălţăminte, cărora vânzările au scăzut până la 60% în această perioadă. Deci e o perioadă de recesiune, atenţie, nu de criză economică.
Recesiune înseamnă, practic, că scad vânzările peste tot şi sunt probleme, dar nu se blochează activitatea. Asta înseamnă criză economică. Atunci când activitatea se blochează total, avem sute de mii de oameni daţi afară.
Este o criză economică. Am avut acum câţiva ani, 10 ani, da? În perioadele în care, vă mai aduceţi aminte, am avut peste o sută de mii de români care au avut nevoie atunci de o înţelegere cu băncile, pentru a-şi amâna plata ratelor. Deci nu suntem în acest scenariu catastrofal, dar suntem într-o recesiune extrem de dură.