România riscă penalităţi uriaşe din cauza întârzierilor din PNRR. Ce spune un profesor de economie mondială
Profesorul de economie mondială Christian Năsulea a afirmat, la B1 TV, în emisiunea moderată de Ioana Constantin, că România riscă penalităţi uriaşe din cauza întârzierilor din PNRR şi că soluţia pentru revitalizarea economiei este reducerea cheltuielilor statului şi revenirea la o fiscalitate mai atractivă pentru mediul de afaceri.
Jurnalistă: Ni se spune că se face inventarul, că suntem într-o situaţie foarte dificilă. Primarii şi prefecţii au fost convocaţi de domnul Ilie Bolojan. Riscăm penalizări de 15 miliarde din PNRR. Sunt 15.000 de proiecte din PNRR care sunt inventariate în acest moment şi, până la sfârşitul acestei săptămâni, ar trebui să le şi vedem duse prin Parlament, spunea Ilie Bolojan, că are nevoie de Parlament ca să rezolve, pentru că el nu mai are în acest moment abilitatea de a da ordonanţe de urgenţă.
Cum vedeţi situaţia asta cu PNRR-ul? Erau şi bani gratis, dar erau şi bani ieftini, cu dobânzi mici, la care ne puteam împrumuta pentru a face dezvoltarea ţării, dincolo de reforme.
Christian Năsulea: Aş vrea să completez cu o chestie care este foarte importantă. Vorbim, de asemenea, de nişte penalităţi. Deci nu doar că nu mai luăm, ci dăm.
Aici este, de fapt, o problemă foarte mare, de care politicienii noştri ar fi trebuit să fie conştienţi de foarte multă vreme. În momentul acesta este obligatoriu să fie rezolvate jaloanele mari şi este obligatoriu să găsim nişte soluţii, în aşa fel încât toate proiectele acestea, mii de proiecte care au fost făcute pe fonduri PNRR, care au fost trecute, apropo, şi asta e o chestie importantă de menţionat, într-o proporţie extrem de mare de pe împrumut pe grant...
Deci am început cu un program unde trebuia să avem mulţi bani gratis, trebuia să avem foarte mulţi bani cu împrumut şi cu dobândă mică şi, pentru că ne-am descurcat atât de prost să luăm aceşti bani, Uniunea Europeană a fost de acord ca noi să mutăm multe dintre investiţiile care trebuiau să fie făcute pe împrumut, să le mutăm pur şi simplu pe grant şi să luăm banii gratis, să putem să îi folosim pe toţi, dacă se poate.
Şi nici aşa nu ne-am descurcat să facem lucrurile cum ar fi trebuit. Am ajuns în situaţia acum în care numărăm şi evaluăm cât de mare ar putea să fie paguba, în termeni de penalităţi, ce ar urma să fie plătite în momentul în care nu sunt duse la bun sfârşit aceste proiecte.
Jurnalistă: Cum poate să fie revitalizat mediul de afaceri, domnule profesor Năsulea? De la afacerile foarte mici, care, mă rog, se zice, dar nu e populism în asta, coloana vertebrală a economiei... De la cele micuţe de cartier până la cele care funcţionează într-un judeţ mai larg sau la nivel mai mare în ţară, toate sunt cu apa la gură, pur şi simplu. Este îngrozitor ce se întâmplă.
Christian Năsulea: Soluţia este destul de simplă, în teorie. Avem nevoie să ne întoarcem la o fiscalitate care să fie mai atractivă, pentru că nu avem alţi parametri care să determine capitalul străin sau chiar antreprenorii români să vrea să facă business aici, dacă avem şi taxele acestea mari, şi instabilitatea politică, şi toate barierele, toate obstacolele birocratice pe care le avem la noi în ţară.
Deci soluţia este foarte simplă. Trebuie să fie reduse cheltuielile pe care le face statul inutil atât de mult, încât să rezolvăm deficitul şi nu doar atât, dar să reducem suficient de mult încât să existe spaţiu ca să poată să fie scăzute taxele, dacă se poate, la loc, la nivelul acela de acum patru ani, cu 5% impozit pe dividende, cu TVA mai mic decât astăzi, taxe mai mici în general.
Dar ordinea este aceasta: întâi scăderea cheltuielilor, ca să nu ne uităm la preţuri cum cresc în ritm accelerat de la o zi la alta, şi după aceea să fie făcut spaţiu în aşa fel încât să putem să aducem nivelul fiscalităţii la un punct care să corespundă cu modelul economic pe care îl are ţara aceasta, cu momentul în cursul dezvoltării acestei ţări.
Pentru că, din păcate, această criză pe care o traversăm acum arată că nu avem maturitatea necesară ca să putem să funcţionăm cu un stat mai mare, care să fie suficient de eficient încât să justifice, în ochii cetăţeanului, cererea de a da statului atât de multe taxe.
Jurnalistă: Se cere amânarea majorării salariului minim pe economie. Asta cere mediul privat.
Christian Năsulea: Este absolut necesară această amânare, pentru că algoritmul după care funcţionează toată chestiunea aceasta cu indexarea periodică a salariului minim porneşte de la ideea că avem o economie care este în continuă creştere.
În momentul în care economia frânează, nu ar trebui să mai punem încă o piatră de gâtul IMM-urilor, al mediului de afaceri, inducând o creştere a salariului minim, care peste şase luni se va dovedi că a fost greşită.
Nu corespunde cu modelul economic. Doar că modelul după care trebuie să funcţioneze lucrurile acestea nu a prevăzut în niciun moment faptul că s-ar putea să mai şi scadă economia din când în când şi să vedem şi o reducere a veniturilor medii ale populaţiei.
