Soarta românilor din Serbia, pe agenda USR. Matei Dobrovie trage un semnal de alarmă

Comunitatea românească din Timoc şi Voivodina este foarte dezbinată. Liderii asociaţiilor se acuză unii pe alţii, toţi pretind că ei sunt cei mai reprezentativi, iar ceilalţi nu sunt, a remarcat, pe pagina sa de Facebook, deputatul USR Matei Dobrovie, vicepreşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor, care le-a atras atenţia că o astfel de atitudine "este extrem de dăunătoare pentru toţi deoarece slăbeşte vocea comunităţii române în relaţia cu statul sârb".

"Săptămâna asta am fost în prima mea delegaţie ca parlamentar, în Serbia, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor. Au fost trei zile pline în care am discutat cu mulţi reprezentanţi ai asociaţiilor româneşti, cu parlamentari sârbi, membri ai Comisiei pentru diaspora, cu Ambasadorul României, Consulul de la Vârşeţ şi consulul general de la Zajecar", a scris Matei Dobrovie.

În discuţiile cu omologii sârbi, deputatul a accentuat importanţa principiului reciprocităţii, "dat fiind că România este un exemplu la nivel european în materie de protecţie a minorităţilor naţionale şi acordă acestora reprezentare în Parlament, dreptul la educaţie în limba maternă, la serviciu religios şi acces la mass-media".

În acelaşi timp, Matei Dobrovie a insistat asupra deblocării Comisiei mixte guvernamentale privind protejarea minorităţilor, prin numirea unui co-preşedinte din partea Serbiei.

"România a numit deja un co-preşedinte în persoana secretarului de stat în MAE, George Ciamba. Ne dorim ca această Comisie să devină funcţională (până acum nu s-a întrunit decât de două ori, în 2009 şi 2011) şi să evalueze progresele înregistrate în urma semnării protocolului din 1 martie 2012, prin care Serbia, în calitate de stat candidat la UE, se angajează să acorde minorităţii române de pe întreg teritoriul ei dreptul la educaţie în limba maternă, acces la mass-media şi serviciu religios în limba română, reprezentare în Parlament", a precizat deputatul.

Politicianul a remarcat că, din păcate, în prezent aceste angajamente nu sunt respectate.

"Nu există niciun reprezentant al minorităţii române în Parlament, iar statul sârb face o divizare artificială între minoritatea română şi cea vlahă. Parlamentarii sârbi cu care am discutat au invocat faptul că respectă libertatea de autoidentificare a fiecărei persoane, inclusiv a celor care se declară vlahi. Ei consideră că aceştia reprezintă o minoritate separată, cu propria limbă", a explicat Matei Dobrovie.

Potrivit deputatului, organismele pe care l-a gândit Republica Serbia pentru reprezentarea acestora sunt Consiliile pentru minorităţi, care funcţionează ca interfaţă a comunităţilor cu statul şi primesc finanţările. Există astfel Consiliul Naţional al Minorităţii Române (CNMNR) şi Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe (CNMNV), care pretinde că reprezintă minoritatea care se autoidentifică cu etnonimul vlah. Aceste consilii sunt însă contestate de multe asociaţii româneşti pe motiv că ar deveni un instrument al statului sârb.

"În general, am observat că în Serbia comunitatea românească din Timoc şi Voivodina este foarte dezbinată. Liderii asociaţiilor se acuză unii pe alţii, toţi pretind că ei sunt cei mai reprezentativi, iar ceilalţi nu sunt. Unii au vrut să se întâlnească cu noi separat, alţii ne-au reproşat că de ce ne-am întâlnit cu anumiţi oameni. Mesajul meu către ei a fost că această dezbinare şi contestarea reciprocă este extrem de dăunătoare pentru toţi deoarece slăbeşte vocea comunităţii române în relaţia cu statul sârb", a subliniat Matei Dobrovie.

O altă temă pe care a discutat-o deputatul USR cu parlamentarii sârbi a fost recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul Serbiei.

"Am invocat faptul că dreptul la libertatea de religie este unul universal şi este legat de criteriile de la Copenhaga pe care Serbia trebuie să le îndeplinească pentru aderarea la UE, nu de o negociere între Biserica Ortodoxă Sârbă şi Română", a punctat vicepreşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor.

Referitor la educaţia în limba română, liderii asociaţiilor i-au semnalat lui Matei Dobrovie că nu există manuale pentru studierea disciplinei opţionale "limba română cu elemente de cultură naţională".

"În plus, limba română se predă în şcoală opţional numai după o anchetă, în care părinţii sunt întrebaţi dacă mai vor să-i înscrie la aceasta sau să opteze pentru informatică, germană etc. Ca urmare, reprezentanţi ai ONG-urilor au cerut ca aceste clase de limba română să fie obligatorii, nu opţionale, şi să fie de 4 ore pe săptămână, nu de 2 ore ca-n prezent", a declarat deputatul.

Matei Dobrovie promite să revină în zilele următoare cu mai multe detalii despre vizita în Serbia. "Vom prezenta un raport cu recomandări săptămâna viitoare", a adăugat politicianul.