Soarta premierului israelian Netanyahu atârnă de un fir de păr, după ce un alt partid părăseşte coaliţia de guvernare
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a pierdut un alt partener de coaliţie pe fondul unei dispute continue privind serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţii ultraortodocşi, partidul Shas retrăgându-se din guvern miercuri, potrivit relatărilor din presa israeliană, informează DPA.
Partidul ultraortodox a anunţat că renunţă la toate funcţiile deţinute în guvern, au relatat surse media israeliene.
Cu toate acestea, Shas a subliniat că nu se alătură opoziţiei.
Iniţial, nu era clar ce înseamnă acest lucru pentru majoritatea lui Netanyahu în parlament. Liderul opoziţiei, Yair Lapid, a susţinut că Israelul este condus de un guvern minoritar după retragerea partidului Shas, în timp ce unele publicaţii au relatat, de asemenea, că guvernul lui Netanyahu şi-a pierdut majoritatea parlamentară.
Totuşi, site-ul de ştiri ynet a scris că Shas nu se va rupe complet de fracţiunile guvernamentale din parlament, ceea ce înseamnă că alianţa de guvernare a lui Netanyahu ar putea păstra o majoritate fragilă de 61 de locuri în Knesset, din totalul de 120 de locuri.
Şapte miniştri şi miniştri adjuncţi din partidul Shas urmează să demisioneze, potrivit relatărilor, inclusiv ministrul de Interne, Moshe Arbel, şi ministrul Sănătăţii, Uriel Buso.
Aceasta vine după ce un alt partid ultraortodox, United Torah Judaism, a părăsit guvernul cu o zi înainte din acelaşi motiv.
Parlamentarii partidului – inclusiv ministrul adjunct al transporturilor şi ministrul pentru afacerile Ierusalimului – urmau să demisioneze din guvern, deşi ziarul Times of Israel a relatat că demisiile ar putea necesita până la 48 de ore pentru a intra în vigoare, oferindu-i lui Netanyahu timp să reconsidere propunerile sale.
United Torah Judaism are şapte locuri în Knesset, în timp ce Shas deţine 11.
Un vechi subiect de dispută
Chestiunea înrolării în armată a bărbaţilor israelieni profund religioşi a fost un punct de tensiune de lungă durată pentru coaliţia religioasă de dreapta a lui Netanyahu.
Aceasta a revenit pe agenda publică din cauza războiului din Gaza, comandanţii avertizând asupra unui deficit urgent de soldaţi pregătiţi de luptă.
În timp ce membrii comunităţilor ultraortodoxe au fost scutiţi de serviciul militar obligatoriu de decenii, această scutire a expirat anul trecut, iar guvernul nu a adoptat o nouă lege pentru a oficializa acest statut special.
Curtea Supremă a emis anul trecut o hotărâre conform căreia bărbaţii evrei ultraortodocşi trebuie să fie înrolaţi în serviciul militar.
Mulţi evrei ultraortodocşi văd serviciul militar ca pe o ameninţare la adresa stilului lor de viaţă pios, parţial pentru că femeile şi bărbaţii servesc împreună.
Ce urmează pentru Netanyahu?
Este probabil ca premierul israelian să folosească vacanţa parlamentară de vară, care urmează să înceapă la sfârşitul lunii iulie şi durează trei luni, pentru a rezolva disputa cu partidele ultraortodoxe.
În cazul în care se ajunge la un compromis acceptabil pentru acestea cu privire la un proiect de lege referitor la serviciul militar obligatoriu, este probabil ca acestea să revină în coaliţia de guvernare.
Dacă nu se va ajunge la niciun acord, partenerii rămaşi din coaliţie – partidul de centru-dreapta Likud al lui Netanyahu, partidele de extremă dreapta şi ultranaţionaliste Sionismul Religios şi Otzma Yehudit, precum şi partidul de dreapta New Hope şi partidul de extremă dreapta Noam – ar putea încerca să rămână la putere ca guvern minoritar.
Potrivit presei israeliene, cele două partide ultraortodoxe nu intenţionează să răstoarne guvernul.
