Soarele se comportă bizar, uimind cercetătorii

În prezent, Soarele produce fenomene neobişnuite, contrar comportamentelor pe care astrul le repetă în cicluri de 11 ani. Oamenii de ştiinţă au înregistrat reducerea la jumătate petelor solare comparativ cu cele manifestate în trecut, polii magnetici solari se comportă bizar fiind total desincronizaţi iar frecvenţa şi intensitatea furtunilor solare a scăzut considerabil.

Prin mişcarea de rotaţie pe care Soarele o are în jurul axei sale sunt generate câmpuri magnetice uriaşe, marcate de pete solare, care pot ajunge la mărimi asemănătoare cu Pământul. Aceste zone pot cauza la rândul lor furtuni solare intense care pot fi deosebit de periculoase. În general, majoritatea problemelor care afectează în mod direct tehnologia utilizată atât în spaţiu cât şi pe pământ, sunt cauzate de particulele ionizate expediate în timpul producerii furtunilor solare.

În această toamnă, Soarele ar fi trebuit să se apropie de climaxul exploziv al ciclului, dar conform lui Jonathan Cirtain de la Administraţia Naţională americană pentru Aeronautică şi Spaţiu, activitatea maximă de acum ”este o glumă”.

”Aş avea argumente să susţin că este cea mai slabă perioadă de maximum solar din ultimii 200 de ani”, completează David Hathway, cercetătorul coordonator din cadrul grupului de fizică solară al Marshall Space Flight Center.

Oamenii de ştiinţă nu au reuşit până în acest moment să decidă dacă această acalmie este doar un fenomen temporar sau este începutul unei activităţi solare în declin.

”Nu există niciun om de ştiinţă în viaţă care să mai fi văzut vreodată un ciclu solar atât de slab ca acesta”, susţine Andrés Munoz-Jaramillo, expert al mişcări ciclice solare la Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică din Cambridge, Massachusetts.

Manifestarea slabă a ”maximei solare” nu este singurul lucru neobişnuit. Soarele trece şi printr-o inversare magnetică, un fenomen considerat bizar de către observatorii astronomici.

Până în prezent, polii magnetici se inversau la capătul ciclului de 11 ani, moment în care câmpul magnetic solar devine treptat mai slab, ajunge la zero şi apoi reapare cu polaritatea opusă, explică Douglas Biesecker de la Centrul pentru Mediu Spaţial al NASA.

În timpul acestui ciclu, cei doi poli magnetici sunt total nesincronizaţi. Polul nord a trecut pe polaritatea inversă încă de acum un an, iar polul sud nu şi-a schimbat deloc polaritatea, aşa cum se întâmpla în trecut, iar acum ambii au aceeaşi polaritate.

”Perioada dintre cele două inversări polare este neobişnuit de lungă”, este explicaţia pe care a găsit-o fizicianul Karel Schrijver de la Centrul pentru Tehnologii Avansate Lockheed Martin din Palo Alto, California.

Confuzi din cauza comportamentului deosebit a astrului din această perioadă, oamenii de ştiinţă nu se declară îngrijoraţi şi aşteaptă ca polul magnetic sudic al Soarelui să îşi înceapă schimbarea de polaritate, conform măsuritorilor, luna viitoare.

În cele din urmă, mai rămâne o raritate ce nu poate fi explicată de către oamenii de ştiinţă. Soarele a devenit mult mai calm, petele solare sunt mult mai rare şi nici chiar aşa de active, cel puţin comparativ cu perioada de maximum din anul trecut.

”Nu este vorba doar de faptul că sunt mai puţine pete solare, dar şi cele care apar sunt mult mai puţin active”, a adăugat Dr. Schrijver.

Ca o comparaţie, în momentul de maxim solar de acum 10 ani a avut loc una din cele mai violente furtuni solare cunoscute vreodată de cercetătorii moderni. Daunele produse de aceasta au fost oarecum reduse, deoarece Pământul, din coincidenţă, nu s-a aflat pe traiectoria directă a furtunilor. Cu toate acestea, la acea dată un satelit japonez a fost dezafectat, astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională au fost obligaţi să intre în adăpostul anti radiaţii, extracţiile de petrol şi gaze din Alaska au fost întrerupte, navigaţia prin GPS a fost dată peste cap, iar Pentagonul a trebuit să anuleze mai multe manevre militare.

Oamenii de ştiinţă presupun că există posibilitatea ca Soarele să intre într-o perioadă de acalmie prelungită, contrar cu activitatea în continuă creştere de care a dat dovadă începând cu anii 1940.

Pe lângă evitarea pagubelor ce aveau loc în anii trecuţi, scăderea activităţii magnetice va încetini şi procesul de încălzire globală, dar conform cercetărilor, această acalmie nu este de ajuns pentru stoparea definitivă a fenomenului.

”Ne va mai lăsa loc să respirăm, dar nu va opri definitiv procesul de încălzire globală", a concluzionat Dr. Hathaway.