Sistemul bancar elen e în cădere liberă. Eurogrupul discută deschis despre aplicarea controalelor de capital

Presiunea se amplifică asupra Băncii Centrale Europene (BCE) pentru a menţine în viaţă chiar şi pentru o zi sistemul bancar elen aflat în cădere liberă, în mijlocul unor slabe speranţe că Atena va primi fondurile de care are nevoie pentru a evita săptămâna viitoare falimentul, conform publicaţiei The Telegraph.

Posibilitatea aplicării unor controale de capital a fost discutată luni în cadrul unei întâlniri eşuate a miniştrilor de finanţe din zona euro, ministrul belgian al finanţelor recunoscând că oficialii UE au discutat despre adoptarea unor măsuri draconice în vederea scurgerilor de capital din sistemul financiar elen.

“Au fost într-adevăr opinii diferite. Nu toată lumea a fost pe aceeaşi lungime de undă în privinţa controalelor de capital”, a declarat editorialistul şi politicianul belgian Johan Van Overtveldt.

Se crede că ministrul german al finanţelor Wolfgang Schaeuble a ridicat posibilitatea [controalelor de capital], care a fost respinsă de omologul său elen Yanis Varoufakis.

Controalele de capital, precum limite asupra retragerilor de depozite bancare, pot fi impuse într-o ţară doar la cererea guvernului unui stat membru al UE. Aceste controale au fost văzute ultima dată în zona euro în 2013, în timpul crizei bancare din Cipru, după ce BCE a ameninţat că îşi va retrage sprijinul pentru sistemul financiar al ţării.

Remarcile au fost făcute în condiţiile în care liderii europeni nu au reuşit să securizeze un acord necesar menţinerii Greciei în zona euro după două summituri de urgenţă desfăşurate luni la Bruxelles.

După summit, cancelarul german Angela Merkel a declarat că mai sunt multe de făcut, deoarece Atena nu a reuşit să primească “ştampila” miniştrilor de finanţe ai zonei euro asupra ultimului său pachet de reforme.

Eurogrupul a declarat că are nevoie de timp suplimentar pentru a lua în considerare noul pachet de reforme al elenilor, în încercarea de a se convinge dacă acestea au sau nu vreun sens. Confuzia a domnit în Bruxelles după ce s-a raportat că Atena ar fi trimis creditorilor săi internaţionali documentul greşit, în noaptea de duminică spre luni.

Dar într-un semn de speranţă, preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a declarat că planurile elene sunt un pas binevenit într-o direcţie pozitivă.

Premierul grec Alexis Tsipras a declarat luni noaptea că depinde acum de autorităţile europene să găsească un acord pentru a salva Atena de la faliment.

“Mingea este în terenul autorităţilor europene”, a declarat Tsipras reporterilor după summitul de urgenţă al zonei euro din Bruxelles.

“Propunerea noastră a fost acceptată de către instituţii ca o bază pentru discuţii. Negocierile vor continua în următoarele două zile. Nu dorim un acord fragmentat valabil doar pentru o perioadă de timp limitată. Dorim o soluţie completă şi viabilă”, a adăugat premierul elen.

Dacă nu obţine fondurile creditorilor, Grecia înfruntă posibilitatea unui faliment fără precedent în 30 iunie. Pentru a evita o ieşire forţată din zona euro, guvernul lui Tsipras a propus mai multe măsuri fiscale, care ar genera aproximativ 8 miliarde de euro în următorii doi ani.

Aceste măsuri includ restructurarea sistemului de TVA prin creşterea taxelor asupra unor zone considerate iniţial “sacre”, precum electricitatea, de la 10% la 13%.

De asemenea, guvernul elen plănuieşte o revizuire generală a sistemului de contribuţii la pensii, inversând schimbările implementate de guvernul anterior şi obţinând 1,36 miliarde de euro în 2016. Alte măsuri fiscale includ reducerea cheltuielilor în sectorul apărării şi reducerea pragului asupra taxelor pentru companii.

Concesiile vor fi probabil imposibil de acceptat pentru unele elemente ale facţiunii extreme din partidul de guvernament Syriza, care au declarat că vor susţine doar un “compromis onorabil” pentru Grecia.

Atât Merkel cât şi Juncker au refuzat luni noaptea să discute ideea unei reduceri a datoriilor elene – o condiţie cheie pe care o urmărit-o guvernul elen în schimbul aplicării măsurilor de austeritate, adaugă The Telegraph.

În absenţa unui progres, sistemul bancar al Greciei s-ar putea la fel de bine să se prăbuşească înainte de 30 iunie dacă vor fi suspendate fondurile de urgenţă ale BCE.

BCE a fost forţată să injecteze luni dimineaţa o doză proaspătă de lichidităţi pentru a susţine sistemul financiar elen – luând această măsură pentru a treia oară în doar cinci zile.

Acţiunile băncilor elene s-au bucurat de cel mai înalt salt zilnic al lor în doi ani, crescând cu peste 20% după intervenţia BCE.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.