Împins în corzi, Tsipras prezintă creditorilor săi o nouă ofertă înaintea summitului de urgenţă

Premierul grec Alexis Tsipras a făcut duminică seara o nouă ofertă creditorilor internaţionali în privinţa pachetului de reforme, semnalând concesii, în cel de-al 11-lea ceas, menite ieşirii celor două tabere din impasul care a împins Grecia la limita falimentului.

După luni de negocieri tensionate şi care au forţat deponenţii să îşi retragă miliarde de euro din băncile elene, guvernul de stânga al lui Tsipras a părut duminică că sugereze că ar fi dispus să facă unele concesii în acest moment pentru a debloca ajutorul internaţional.

Duminică seara, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a numit această ultimă ofertă din partea elenilor drept o “bază bună pentru progres” în discuţiile programate pentru luni între liderii zonei euro.

La rândul său, preşedintele francez Francois Hollande, aflat într-o vizită în Milano, a confirmat faptul că Atena a prezentat noi propuneri.

Nu a fost clar imediat cât de mult ar fi cedat noua ofertă în faţa cerinţelor creditorilor pentru reducerile bugetare şi creşterile de taxe suplimentare, dar noile propuneri au crescut speranţele că se va putea ajunge la un acord final înainte ca Atena să rămână fără bani.

Electoratul l-a ales pe Tsipras în luna ianuarie pe baza unor promisiuni că va reduce imensa datorie externă a Greciei şi va respinge măsurile dure de austeritate impuse de cele două runde ale programului de salvare financiară a Greciei. Atena a acuzat că aceste măsuri de austeritate sunt de vină pentru dezastrul economic continuu al Greciei. Depăşind pragul de 26%, şomajul elen este cel mai ridicat din Europa.

Cu o zi înaintea unor întâlniri de urgenţă, incluzând summitul de luni al liderilor zonei euro la Bruxelles, Tsipras a participat la o întâlnire maraton cu Cabinetul său şi a discutat noua ofertă cu liderii Germaniei, Franţei şi Comisiei Europene prin telefon.

“Premierul a prezentat celor trei lideri propunerea Greciei pentru un acord mutual benefic care va oferi o soluţie definitivă, şi nu o amânare, pentru rezolvarea problemei”, conform unei declaraţii emise de biroul lui Tsipras.

De altfel, Juncker se va întâlni cu Tsipras luni dimineaţă la Bruxelles înaintea summitului de urgenţă pentru a discuta aspecte legate de situaţia critică a Greciei şi legate de noua ofertă a elenilor.

Până acum, Tsipras a rezistat cererilor creditorilor pentru reducerile aplicate pensiilor. Dar oficialii greci au sugerat că Atena ar putea lua în considerare creşterea TVA-ului şi altor taxe pentru a mulţumi creditorii.

Atena rămâne fără bani într-un ritm rapid şi, dacă până la sfârşitul acestei luni nu va rambursa Fondului Monetar Internaţional suma de 1,6 miliarde de euro, Grecia ar putea intra în incapacitate de plată – un lucru care va declanşa un lanţ de schimbări care îngrijorează analiştii politici şi economici.

De altfel, eşecul Atenei de a rambursa banii către FMI în 30 iunie i-ar putea determina pe creditorii Greciei din zona euro să ceară o rambursare accelerată a împrumuturilor imense pe care le-au acordat acestei ţări. Creditorii – Banca Centrală Europeană, FMI şi Comisia Europeană – au semnat cu Atena, în 2010, un program de salvare în valoare de 240 miliarde de euro, dar o încetare a programului actual ar însemna că ultima transă din acest ajutor – 7,2 miliarde de euro – nu va mai fi deblocată şi pusă la dispoziţia elenilor.

Duminică, în ajunul summitului de urgenţă din Bruxelles, mii de greci au ieşit pe străzile Atenei pentru a cere guvernului elen să reziste măsurilor de austeritate şi să nu cedeze în faţa cerinţelor creditorilor internaţionali.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.