Grexit: Summitul de la Bruxelles încheiat cu o notă optimistă. Miercuri vor fi noi discuţii

Miniştrii de finanţe ai zonei euro se vor întâlni din nou miercuri pentru a încerca să ajungă la un acord final pentru salvarea financiară a Greciei, a declarat luni preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate după summitul de urgenţă al zonei euro, care a avut loc luni seara în Bruxelles, conform RTE.

“Premierul (Alexis) Tsipras şi instituţiile vor lucra împreună acum pentru ca Eurogrupul să obţină rezultate miercuri seara, care vor putea fi prezentate joi dimineaţa”, a susţinut Tusk.

“Toate părţile sunt hotărâte să găsească o soluţie. Noile propuneri ale Greciei sunt un pas înainte”, a adăugat Tusk.

Preşedintele francez Francois Hollande a declarat că UE şi creditorii au înregistrat progrese cu tabăra elenă în privinţa acordului, de care este nevoie ca Grecia să evite falimentul şi o eventuală ieşire din zona euro.

“Ne îndreptăm către un acord”, a declarat Hollande reporterilor după summitul de luni.

Dar cancelarul german Angela Merkel, a cărei ţară este cel mai mare creditor al Greciei, a fost mult mai precaută.

“Nu pot să ofer nicio garanţie că acel lucru [acordul] se va întâmpla”, a susţinut dânsa după summit. “Încă sunt multe de făcut.”

Propunerile elenilor includ taxe mai mari şi paşi pentru a reduce pensionarea timpurie, dar nu şi reducerile de pensii şi salarii convenţionale pe care le-au dorit creditorii internaţionali.

Tsipras, ales în luna ianuarie pe baza unei promisiuni că va suspenda măsurile de austeritate, a încercat, de asemenea, să evite creşterea TVA-ului la electricitate sau relaxarea legilor pentru protecţia locurilor de muncă.

Miniştrii de finanţe din Eurogrup s-au întâlnit luni înaintea summitului de urgenţă dar nu au reuşit să ajungă la un acord asupra unui nou plan de reforme depus duminică noaptea de Grecia, adaugă RTE.

Şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a declarat că este convins că se va ajunge la un acord final între Grecia şi creditorii săi UE-FMI după un impas de cinci luni.

Greciei i s-a cerut să accepte reforme dure în schimbul fondurilor de salvare financiară, dar guvernul de stânga al premierului Tsipras a respins adoptarea unor măsuri suplimentare de austeritate în schimbul deblocării ultimei tranşe – de 7,2 miliarde de euro – din programul curent de salvare financiară (bailout). Acest program, în valoare de 240 de miliarde de euro, a fost semnat în 2010 şi expiră la sfârşitul lunii iunie.

Atena rămâne fără bani într-un ritm rapid şi, dacă până la sfârşitul acestei luni nu va rambursa Fondului Monetar Internaţional suma de 1,6 miliarde de euro, Grecia ar putea intra în incapacitate de plată – un lucru care va declanşa un lanţ de schimbări care îngrijorează analiştii politici şi economici.

De altfel, eşecul Atenei de a rambursa banii către FMI în 30 iunie i-ar putea determina pe creditorii Greciei din zona euro să ceară o rambursare accelerată a împrumuturilor imense pe care le-au acordat acestei ţări. Creditorii sunt Banca Centrală Europeană, FMI şi Comisia Europeană.

Duminică şi luni, mii de greci au ieşit în centrul Atenei pentru a protesta împotriva măsurilor de austeritate, împotriva ieşirii ţării lor din zona euro şi pentru a cere guvernului Tsipras să nu cedeze în faţa presiunilor creditorilor internaţionali.

“Grecia aparţine Uniunii Europene (UE) şi orice negociere cu creditorii săi (UE şi FMI) trebuie să aibă loc în cadrul european. Politica de austeritate a fost foarte strictă pentru Grecia, dar motivele crizei n-o reprezintă austeritatea, ci modelul de productivitate al ţării”, a declarat pentru AFP Kyriakos Fragozidis, angajat al unei întreprinderi, arată Agerpres.

Manifestanţii de luni, aproximativ 7.000 la număr, au suflat din fluiere, au scandat slogane, au afişat pancarte şi bannere şi au fluturat steaguri greceşti şi europene în timpul demonstraţiei. Unul dintre manifestanţi a reuşit să pătrundă în clădirea Parlamentului elen cu un drapel grec în mână.

“Este o mare manifestaţie. Nu este o manifestaţie partizană, nici una de divizare, ci de unitate. Mesajul său este că Grecia rămâne în Europa”, a declarat fostul premier de dreapta Konstantinos Mitsotakis, care s-a alăturat protestului de luni.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.