Nuclearelectrica îi dă replica lui Bolojan după ce premierul a acuzat că 240 de milioane de dolari au fost cheltuiţi degeaba

Criticată de Ilie Bolojan că a cheltuit un sfert de miliard de dolari pe asocieri şi studii de fezabilitate pentru proiectul mini-reactoarelor de la Doiceşti, Nuclearelectrica susţine că proiectul „are un potenţial enorm de dezvoltare a industriei nucleare româneşti”.
„Unul din proiectele de care s-a vorbit în aceşti ani a fost SMR de la Doiceşti. Ştiţi cât a consumat Nuclearelectrica? 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren şi nişte hârtii. Merită asta? În loc să facem investiţii cu cap şi să negociem clar contractele pentru a investi în nuclear cu adevărat în aşa fel încât să avem dezvoltare în anii următori”, a spus premierul într-un interviu acordat Hotnews.
În replică, Nuclearelectrica prezintă o cronologie a proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doiceşti, spunând că a ajuns în etapă pre-EPC, care precede contractarea propriu-zisă a construcţiei, după ce în februarie acţionarii au votat decizia de investiţie, cu condiţii suplimentare, scrie Hotnews
Într-un document privind stadiul derulării proiectului, transmis Bursei de Valori Bucureşti, Nuclearelectrica spune că RoPower Nuclear are de finalizat investigaţiile geotehnice pe amplasament, de continuat procesul de licenţiere şi de negociat atât contractul pre-EPC, cât şi contractele pentru materiale cu ciclu lung de fabricaţie. Urmează „definirea lanţurilor de aprovizionare şi pregătirea organizaţională pentru fazele următoare”.
Nuclearelectrica susţine, în continuare, că proiectul este unul de securitate energetică.
„Proiectul SMR Doiceşti, deşi cu o capacitate instalată mai redusă faţă de reactoarele de mare capacitate, este, în egală măsură, un proiect de infrastructură mare, gândit pentru a oferi suplimentar securităţii energetice a României, o trăsătură esenţială: flexibilitate în sistemul energetic şi complementaritate resurselor regenerabile. De asemenea, proiectul SMR Doiceşti, odată implementat, poate deveni proiect reper pentru alte proiecte SMR la nivel naţional şi regional conducând în timp la atingerea de economii de scală şi sisteme replicabile. Iniţiat anterior înfiinţării Alianţei Industriale pentru SMR de la nivelul UE”, spune compania în documentul trimis BVB şi citat de News.ro.
Compania de stat mai susţine că proiectul mini-reactoarelor de la Doiceşti înseamnă „o măsură concretă a obiectivului acestei alianţe europene care urmăreşte ca tranziţia energetică europeană să deţină un portofoliu de soluţii cu emisii reduse” şi insistă că SMR „reprezintă nu doar o capacitate de producţie de energie electrică, ci poate servi drept catalizator pentru decarbonizarea sectoarelor industriale intensiv energetice”.
„Proiectul SMR Doiceşti prezintă un potenţial enorm de dezvoltare a industriei nucleare româneşti, a Nuclearelectrica, a lanţului de furnizare, a sistemului educaţional asociat, al atragerii de investiţii
De asemenea, Proiectul SMR Doiceşti este parte integrantă din Strategia de Investiţii a Nuclearelectrica, aprobată la nivelul acţionarilor SNN, alături de Retehnologizarea Unităţii 1 şi Proiectul Unităţilor 3 şi 4. Alături de Proiectul Unităţilor 3 şi 4 (pentru care a fost aprobat cu unanimitate parlamentară un Acord de Sprijin la nivel de Lege (Legea 24/2023), Proiectul SMR este o soluţie optimă de extindere a programului nuclear românesc nu doar din perspectiva creşterii capacităţii instalate, dar şi din cea a evoluţiei tehnologice. Similar Proiectului Unităţilor 3 şi 4, Proiectul SMR poate beneficia de sprijinul autorităţilor pentru a finaliza un proiect unic în Europa şi o bază nouă de dezvoltare pentru industria nucleară românească”, mai susţine compania.
Nuclearelectrica mai spune că va continua dezvoltarea acestui proiect, „în conformitate cu acordurile statului român în plan internaţional, cu respectarea hotărârilor rezultate în baza aprobărilor corporative obţinute, conform statutului de companie listată, cu respectarea principiului utilizării eficiente a fondurilor aprobate şi alocate deja”.
Articolul integral poate fi citit aici