Sindicate ale poliţiei se alătură “revoltei” împotriva lui Emmanuel Macron

Mişcarea de protest împotriva guvernului preşedintelui Emmanuel Macron ia o nouă turnură, după ce sindicate ale poliţiei şi-au exprimat nemulţumirea faţă de liderul francez după cinci weekenduri consecutive de proteste deseori violente ale mişcării “vestele galbene”, care au avut loc în Franţa.

Zeci de poliţişti au fost răniţi în timpul protestelor izbucnite la mijlocul lunii noiembrie, majoritatea fiind marcate de ciocniri violente între forţele de ordine şi manifestanţii antiguvernamentali. Trei sindicate ale poliţiei au denunţat condiţiile de muncă şi s-au plâns în legătură cu ceea ce au spus că au fost resurse folosite în mod exagerat, şi anume poliţiştii au fost trimişi să cureţe blocaje rutiere şi să se confrunte cu grupuri de indivizi violenţi care s-au alăturat protestelor stradale pentru a genera haos şi a provoca forţele de ordine. Sindicatul Alliance a anunţat o “zi neagră a poliţiei”, cerând guvernului Macron să investească în restructurarea forţelor de securitate extenuate ale Franţei şi solicitând reducerea ritmului de lucru în cursul zilei de miercuri pentru a protesta împotriva reducerilor planificate din bugetul poliţiei naţionale, potrivit Express.co.uk.

Sindicatul Alliance a încurajat poliţiştii din întreaga ţară să rămână în secţii şi să răspundă doar la apeluri de urgenţă.

“Poliţia nu are condiţii de muncă bune şi nimeni nu ne ascultă”, a afirmat Frederic Lagache, adjunct al secretarului general al sindicatului Alliance. Bugetul pentru 2019 este “insuficient”, s-a plâns acesta.

Un alt sindicat, UNSA-Police, a declarat luni că membrii săi vor oferi doar servicii minime începând de marţi şi a cerut o întâlnire cu preşedintele Macron. La începutul acestei luni, sindicatul a mai cerut guvernului de centru ca poliţiştii care lucrează la încetarea protestelor “vestelor galbene” să fie plătiţi suplimentar.

Sindicatul UNSA a avertizat că poliţiştii vor organiza proteste similare cu cele ale “vestelor galbene” dacă cererile lor nu sunt satisfăcute.

Un al treilea sindicat, Unite SGP-FO, a declarat tot luni că poliţiştii sunt “la capătul răbdării” şi a cerut tuturor ofiţerilor să participe la un aşa zis “Act 1” de proteste în 26 ianuarie 2019 dacă guvernul Macron eşuează să răspundă cererilor sindicatelor până în 11 ianuarie.

Sindicatul Alliance a precizat că parlamentarii francezi urmează să voteze joi tăieri bugetare în valoare de 62 milioane de euro, lucru care “va rezulta din nou în înrăutăţirea condiţiilor de muncă”.

Alliance a susţinut că parlamentarii ar trebui să voteze împotriva bugetului propus de guvern pe 2019 şi a subliniat că “vor fi implementate şi alte măsuri” dacă Macron “nu anunţă imediat un Plan Marshall pentru poliţia naţională”.

Mişcarea de protest a “vestelor galbene” a izbucnit iniţial din cauza propunerii lui Macron de a creşte taxa pe carburanţi, însă ulterior s-a transformat într-o mişcare împotriva preşedintelui, care se confruntă cu o criză majoră în ceea ce priveşte popularitatea sa.

Protestele au devenit violente în multe situaţii, iar unii manifestanţi au incendiat automobile, au distrus vitrine, au vandalizat Arcul de Triumf din Paris, au provocat blocaje rutiere în diverse locuri din ţară şi s-au ciocnit violent cu forţele de poliţie, care au folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa mulţimea.

În urma presiunilor, guvernul a decis să suspende planul privind controversata taxă, însă “vestele galbene” au precizat că vor continua să protesteze, deşi se pare că acestea nu mai au aceeaşi amploare.

De asemenea, pentru a încerca să restabilească ordinea în ţară, Macron a propus la începutul săptămânii trecute o creştere de 100 de euro a salariului minim pe economie. Într-un discurs televizat adresat naţiunii, el a afirmat că va accelera reducerile de taxe şi creşterea salariilor “într-un ritm istoric”.