Simpozion memorial, sâmbătă, la Constanţa: "Gogu Puiu şi Rezistenţa anticomunistă din Dobrogea. Repere istorice"

Sâmbătă, 23 ianuarie, Constanţa va găzdui simpozionul memorial: "Gogu Puiu şi Rezistenţa anticomunistă din Dobrogea. Repere istorice".

În cadrul simpozionului, organizat de Arhiepiscopia Tomisului, în colaborare cu Fundaţia „Ion Gavrilă Ogoranu”, va fi anunţată înfiinţarea Asociaţiei „Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei ”, de către Elena Rădulescu, nepoata lui Gogu Puiu, luptător anticomunist căzut în Dobrogea pe care o iubea, în urma unei lupte cu trupele securităţii.

Evenimentul va avea loc , după următorul program:

• Ora 11:00, Cobadin, jud. Constanţa – slujba parastasului şi depunere de coroane de flori la Momentul luptătorilor anticomunişti.

• Ora 16:00, Ten Hotel Colonadelor, Constanţa. Deschiderea lucrărilor simpozionului va fi oficiată în prezenţa Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, prin vernisarea unei expoziţii de fotografie şi documente: „Rezistenţa anticomunistă din Dobrogea”.

Vor prezenta teme:

• Dan Puric
  Prof. Univ. Dr Marian Cojoc
  Lucia Hossu Longin, producător Memorialul Durerii
  Prof. Zoe Rădulescu, fiica lui Gogu Puiu, deţinut politic
  Gheorghe Cuşa, fost deţinut politic
  Ionuţ Druche, Directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului
  Prof. Florin Dobrescu, Fundaţia Ion Gavrilă Ogoraru
  Moderator: Oana Stănciulescu

Câteva cuvinte despre Gogu Puiu

Încercarea comuniştilor de a prelua puterea în România s-a lovit şi în Dobrogea, de o puternică rezistenţă. Acţiunile au fost coordonate de două grupuri de acţiune, unul condus de Nicolae Fudulea, având ca centru Pădurea Babadagului, şi un altul în sud, care l-a avut ca şef pe Gogu Puiu.

"A fost o perioadă în care Gogu Puiu şi oamenii lui erau consideraţi apărătorii şi răzbunătorii neamului, iar miliţienii, fie le dădeau de buna voie armele din dotare, fie fugeau din sedii lăsându-le astfel cale liberă. Aceasta era o modalitate de a face rost de arme. O altă modalitate al cărei efect îl cunoaştem, fără a şti însă cum s-a ajuns aici, este faptul că Gogu Puiu, cu doar o mână de oameni intra în unităţi militare şi pleca de acolo cu camioane încărcate cu arme şi muniţie.

Un alt episod povestit de Gheorghe Filiu, de data aceasta, este acela că în toamna târzie a lui 1948, Gogu Puiu primeşte vestea că 9 camarazi au fost prinşi şi închişi la securitatea din Babadag. Plin de curaj şi încredere, îşi ia un singur om şi se duce să-şi scape camarazii, neimaginându-şi, însă, starea în care i-a găsit. Aplicând o tehnică de intimidare, a tras rafale de mitralieră, creând impresia că sunt mulţi, astfel încât, cei câţiva securişti care se aflau în sediu s-au încuiat în camere, iar ei s-au dus în beci să-şi elibereze oamenii, pe care i-au găsit într-o stare fizică deplorabilă cauzată de tortură. Aceştia neputându-se deplasa singuri, a trebuit să fie căraţi în spate, aşa încât s-a tras în continuare în uşi, pentru a-i împiedica pe securişti să iasă până la finalizarea operaţiunii. Se naşte întrebarea, de unde ştia Gogu Puiu atâtea lucruri – ajutor medical, organizarea nucleelor de luptă, eliberare de ostatici, modalităţi de înarmare, iar răspunsul nu poate fi decât unul singur: în cei 2 ani de absenţă, acesta a fost instruit într-o unitate de instrucţie paramilitară care se afla undeva pe teritoriul Europei de Vest.", povesteşte despre Gogu Puiu nepoata sa, Elena Rădulescu, cea care sâmbătă va anunţa înfiinţarea Asociaţiei „Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei ."