Serbia ar putea interveni militar în cazul în care Kosovo îşi creează armată permanentă

Tensiunile dintre Serbia şi Kosovo s-au amplificat miercuri înaintea votului planificat pe tema formarii unei armate regulate.

Premierul sârb Ana Brnabic a declarat reporterilor că Belgradul este îngrijorat de faptul că o armată regulată în Kosovo, a cărui populaţie este formată predominant din etnici albanezi, ar putea fi folosită pentru a alunga sârbii rămaşi în nordul ţării. Şi acest lucru, a adăugat premierul, ar putea provoca o intervenţie militară sârbă.

“Sper că nu va trebui niciodată să o folosim [armata], însă în prezent aceasta este una dintre opţiunile aflate pe masă din moment ce nu dorim să vedem această... curăţare etnică”, a susţinut Brnabic.

Parlamentul din Kosovo va vota în 14 decembrie transformarea forţei de apărare, alcătuită din 4.000 de soldaţi, într-o armată permanentă.

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat Kosovo că o astfel de măsură este “inoportună” şi ar putea avea “repercusiuni serioase”.

Kosovo s-a bazat pe forţele conduse de NATO pentru a-şi asigura securitatea de la sfârşitul războiului din 1998-1999. În cele din urmă, Kosovo şi-a declarat independenţa de Serbia în 2008, dar Belgradul refuză să o recunoască.

Premierul kosovar Ramush Haradinaj a respins ideea că armata ţării sale ar putea fi folosită împotriva sârbilor din nordul ţării, precizând că este “doar o minciună”.

“Armata nu va fi pentru nordul Kosovo. Armata va fi folosită pentru a ajuta NATO în Afganistan şi Irak”, a adăugat Haradinaj.

În cazul în care Parlamentul din Priştina va vota în favoarea creării unei armatei permanente, ar dura totuşi câţiva ani până la finalizarea transformării forţei de securitate slab înarmate a ţării.

Mai mult, analiştii din zona Balcanilor au precizat că orice acţiune din partea armatei sârbe, alcătuită din 28.000 de soldaţi, împotriva Kosovo este destul de improbabilă datorită aspiraţiilor Serbiei de a adera la Uniunea Europeană.

De asemenea, Kosovo doreşte, la rândul său, să se alăture Uniunii Europene, însă Bruxelles-ul a declarat că ambele ţări trebuie să îşi normalizeze relaţiile şi să rezolve disputele teritoriale, pentru ca procesul aderării să progreseze.

Relaţiile deja tensionate dintre Serbia şi Kosovo s-au deteriorat şi mai mult la sfârşitul lunii noiembrie, când Priştina a aplicat asupra Belgradului tarife de 100% la importurile de produse sârbeşti.

Kosovo a justificat măsura afirmând că este un răspuns la acţiunile Serbiei de a o ţine în afara diverselor organizaţii internaţionale, inclusiv Interpol.

Liderii sârbi au declarat că noile tarife vor suspenda comerţul cu Kosovo şi va costa Serbia 42 milioane de euro în fiecare lună.