Serbia a respins ultimatumul din partea Bruxellesului şi Pristinei

Autorităţile sârbe au respins acordul în vederea normalizării relaţiilor cu Pristina, propus de Uniunea Europeană (UE). În acest fel, Belgradul demonstrează că este gata să apere drepturile sârbilor kosovari chiar şi cu preţul amânării până la o dată neprecizată a demarării negocierilor privind aderarea Serbiei la UE, subliniază cotidianul Kommersant.

Ideea unui acord între Serbia şi Kosovo a fost dată pentru prima dată publicităţii la sfârşitul lui martie, în timpul celei de-a 7-a runde de negocieri dintre Belgrad şi Pristina. Potrivit variantei iniţiale, propusă de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Catherine Ashton, uniunea de municipalităţi sârbe din nordul Kosovo trebuia să aibă o Constituţie şi un sistem al organismelor puterii proprii, identice celor albaneze. Sârbilor kosovari urmau să li se ofere împuterniciri pentru a se ocupa în mod independent de probleme ale sistemelor locale de învăţământ şi sănătate şi pentru a-şi reprezenta interesele la Consiliul consultativ de pe lângă guvernul de la Pristina.

A doua variantă a acordului a fost elaborată la Belgrad şi presupunea înfiinţarea în nordul Kosovo a unei justiţii şi unei poliţii independente faţă de Pristina, precum şi oferirea pentru sârbii locali a unui control deplin în problemele interne ale municipalităţilor. În afară de aceasta, Belgradul încerca să obţină garanţii că în zonele sârbeşti nu vor exista unităţi ale armatei albaneze, precizează Kommersant.

Noul document, pe care în timpul celei de-a 8-a runde de negocieri Ashton l-a propus părţilor să-l semneze, nu a fost dat publicităţii. Între timp, se cunoaşte că divergenţele de principiu au rămas aceleaşi. Sârbilor li s-a fixat un termen de gândire extrem de scurt: ei trebuia să dea un răspuns până în data de 9 aprilie.

Felul în care va arăta acest răspuns a fost sugerat de premierul sârb Ivica Dacic. 'Acordul este unul rău pentru noi. Pristina refuză să ia o decizie de compromis şi insistă pe poziţia sa', a declarat premierul în timpul unei şedinţe de guvern.

După cum a explicat vicepremierul Aleksandar Vucic, care a fost prezent la negocierile de la Bruxelles, câteva dintre punctele acordului contraveneau în totalitate planului propus de Belgrad în vederea înfiinţării unei autonomii sârbe în nordul Kosovo. Vucic a explicat: ideea de a uni localităţi albaneze la municipalităţi preponderent sârbe, prezenţa structurilor albaneze de menţinere a ordinii publice în locuri populate de slavi, precum şi incertitudinea în ceea ce priveşte controlul asupra organismelor de justiţie, învăţământ şi sănătate contravin intereselor sârbe.

'Acordul propus este total inadmisibil pentru noi, deoarece presupune renunţarea la autonomia sârbă din Kosovo şi Metohia, precum şi recunoaşterea statului autoproclamat Kosovo', a declarat pentru Kommersant directorul-adjunct al cancelariei pentru problemele Kosovo şi Metohiei din cadrul guvernului sârb, Krstimir Pantic. Acesta a subliniat că Belgradul nu intenţionează să accepte 'ultimatumul din partea UE şi Pristinei', însă 'va cere continuarea negocierilor la Bruxelles'.

De altfel, autorităţile de la Belgrad speră că decizia pe care au luat-o de a respinge semnarea imediată a unui acord cu Pristina nu va bloca drumul Serbiei spre UE.