Separatiştii îşi consolidează poziţiile în Europa: Rusia nu trebuie să se îngrijoreze, consideră experţi

Rezultatele recentelor alegeri regionale din Spania i-au descurajat foarte tare pe adepţii unităţii acestei ţări: în Ţara Bascilor naţionaliştii au înregistrat o victorie convingătoare. Analişti din Uniunea Europeană (UE) atenţionează că actuala criză economică ar putea recroi întreaga hartă politică a Europei. În contextul incapacităţii autorităţilor de a depăşi dificultăţile economice, în mai multe ţări multietnice de pe continent s-au consolidat mişcările separatiste, care nu doar se bucură de un sprijin solid în societate, ci şi înregistrează succese reale.

Toate acestea pun pe gânduri şi autorităţile Rusiei, una dintre cele mai multinaţionale state ale lumii. De altfel, după cum sunt convinşi experţii, chiar dacă problema separării unor teritorii sau altora va deveni de actualitate în Rusia, atunci din cu totul alte motive decât în Europa, notează cotidianul rus Novîe Izvestia.

Succesele înregistrate în ultima vreme de separatişti în Europa nu pot să nu 'impresioneze'. La activul lor se numără nu doar victoria în alegerile regionale din Spania, ci şi succesele din Belgia, dar şi din Scoţia, unde lucrurile au ajuns până la fixarea datei pentru desfăşurarea unui referendum în vederea separării de Marea Britanie. O asemenea tendinţă este destul de surprinzătoare, pentru că, după cum părea înainte, o consecinţă inevitabilă a procesului de globalizare ar deveni unirea Europei şi retragerea problemelor naţionale în plan secund.

'Însă, în condiţiile crizei economice s-a dovedit că problema privind 'cine pentru cine va plăti şi cine pe cine va întreţine' devine de o actualitate surprinzătoare', subliniază directorul Centrului de studii iberice din carul Academiei Ruse, Vladimir Vernikov.

De altfel, chiar dacă separatiştii vor începe să-şi pună planurile în aplicare şi vor demara 'parada europeană a suveranităţilor regionale', acest lucru nu se va solda neapărat cu înfiinţarea de noi state, opinează experţi. Elitele şi alegătorii din Flandra, Catalonia şi Scoţia ar putea avea ezitări în legătură cu separarea definitivă de ţările din care fac acum parte din cauza a numeroşi factori pe care politicienii separatişti nu vor putea să le ignore.

De exemplu, faptul că noile state s-ar putea pomeni în afara UE şi a zonei Schengen. Acest lucru a fost declarat în mod direct de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, temperând astfel elanul separatiştilor scoţieni şi de alte etnii din Europa. Potrivit lui Barroso, statele nou înfiinţate vor trebui să obţină statutul de membru în UE, conform unor reguli stabilite pentru toţi candidaţii.

'Este semnificativ că autorităţile europene, de exemplu, din Marea Britanie au acceptat desfăşurarea unui referendum privind separarea Scoţiei. Ele mizează pe faptul că există argumente raţionale în favoarea menţinerii unui stat unitar, argumente care ar depăşi toate celelalte', declară directorul adjunct al Centrului de Tehnologii Politice, Alexei Makarkin.

Însă, chiar dacă lucrurile vor ajunge până la apariţia pe hartă a unor noi formaţiuni statele, este puţin probabil ca acest lucru să constituie o ameninţare directă la adresa Rusiei. Într-un interviu acordat Novîe Izvestia, Makarkin a subliniat că în condiţiile din Rusia o activizare a atitudinilor separatiste în regiuni ar putea avea loc doar în cazul în care puterea centrală va deveni prea slabă, cum a fost, de exemplu, în anii 90 ai secolului trecut. 'Tocmai în asemenea momente în Rusia încep să aibă câştig de cauză nu argumentele raţionale, ci cele iraţionale, nu raţiunea, care îţi spune că menţinerea unui stat unitar este o necesitate, ci sentimentele şi emoţiile', subliniază analistul.