Senatorul Valer Marian îi cere preşedintelui Iohannis explicaţii despre revocarea lui George Scutaru

Ieşirea intempestivă a lui George Scutaru din rândul consilierilor prezidenţiali, la nici trei luni după numire, a stârnit surprindere şi a ridicat numeroase semne de întrebare, rămase fără răspuns. Administraţia Prezidenţială nu a oferit explicaţii convingătoare referitoare la revocarea lui Scutaru, venind în întâmpinarea întrebărilor doar cu un sec "a demisionat din motive personale."

Deloc mulţumit de acest răspuns, senatorul independent Valer Marian, dă două posibile explicaţii ale dispariţiei lui Scutaru din rândul apropiaţilor lui Iohannis şi îi cere şefului statului să informeze opinia publică "cu privire la motivele reale ale schimbării din funcţie" a fostului său consilier.

Va invităm să citiţi interpelarea lui Valer Marian către preşedintele Iohannis:

"În mod absolut surprinzător, vineri 6 martie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat un decret de eliberare din funcţie a principalului consilier prezidenţial, consilierul pentru securitate naţională George Scutaru, şi un decret de numire în locul acestuia a generalului Ioan Oprişor.

Eliberarea din funcţie a lui George Scutaru a surprins în contextul în care a fost numit consilier pentru securitate naţională cu numai 2 luni şi jumătate în urmă, respectiv în data de 22 decembrie 2014, şi nu a fost oferită nicio motivaţie. De abia după insistenţele presei, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale a motivat că George Scutaru a demisionat în prealabil din motive personale, fără să facă precizări asupra acestora.

Schimbarea intempestivă a consilierului prezidenţial George Scutaru şi tăcerea totală asupra motivelor acesteia au alimentat cel puţin două scenarii. În mediul ofiţerilor de informaţii este vehiculat scenariul că George Scutaru ar fi fost schimbat după vizita la Palatul Cotroceni a directorului FBI James Comey, care l-ar fi informat pe preşedintele Klaus Iohannis că există suspiciuni că Scutaru ar fi avut tangenţă cu un serviciu de informaţii din Rusia în perioada în care a fost corespondent PRO TV la Moscova şi când a urmat, timp de trei ani, cursuri la o facultate de istorie din capitala rusă.

În context, se vehiculează că fostul director al SRI, George Maior, l-ar fi informat în acest sens pe preşedintele Iohannis, numai că a făcut acest lucru după peste o lună de la numirea lui Scutaru în funcţie, punându-l astfel pe şeful statului într-o postură jenantă. Se pare că acesta a fost motivul demisiei intempestive şi oarecum inexplicabile a lui Maior din fruntea SRI. Foarte probabil că George Maior i-a informat şi pe aliaţii noştri americani, iar această chestiune era de resortul FBI, care exercită atribuţii de contraspionaj în Statele Unite şi implicit în rândul aliaţilor din NATO.

În rândul parlamentarilor este vehiculat scenariul că George Scutaru ar fi fost denunţat în două dosare de corupţie instrumentate de DNA. Este vorba de două dosare privindu-l pe Marian Cristinel Bîgiu, fost prefect, senator şi preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, care a fost mâna dreaptă a lui George Scutaru în perioada în care acesta a fost lider al PNL Buzău.

Într-un dosar, Bîgiu a fost inculpat, arestat şi trimis în judecată de DNA pentru două infracţiuni de luare de mită, totalizând suma de 95.000 lei, 12 infracţiuni de conflict de interese şi tentativă la infracţiunea de spălare a banilor comise în perioada 20 noiembrie 2012 – 12 noiembrie 2014, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău.

Într-un alt dosar, Bîgiu este inculpat pentru luare de mită, alături de fostul ministru de interne liberal Cristian David, faptă comisă în cursul anului 2008, în calitate de prefect al judeţului Buzău, când a solicitat un milion de euro pentru retrocedarea unui teren de 15 hectare în oraşul Buzău. În declaraţia dată la DNA, Bîgiu recunoaşte că a primit în numerar aproximativ 700.000 euro din suma pretinsă, pe care susţine că i-a dat în integralitate mai departe. Bîgiu precizează în această declaraţie că circa 250.000 euro au ajuns în campania electorală a PNL din 2008, an cu alegeri locale şi parlamentare, iar restul i-a dat unor persoane pe care deocamdată nu doreşte să le nominalizeze. Este posibil însă că ulterior Bîgiu să fi încheiat un pact cu procurorii anticorupţie şi să fi denunţat persoanele cărora le-a dat diferenţa de 450.000 euro.

Cert este că George Scutaru şi Marian Cristinel Bîgiu erau foarte apropiaţi, o dovadă concludentă în acest sens fiind faptul că, la alegerile locale din 2012, Scutaru i-a capacitat pe liderii naţionali ai PNL şi a reuşit să-l impună pe Bîgiu drept candidat al USL pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău. Impunerea lui Bîgiu a fost pe cale să devină un casus belli în USL, în contextul în care, potrivit protocolului alianţei, PSD şi PNL îşi păstrau preşedinţii de consilii judeţene în funcţii, iar la Buzău această funcţie era deţinută de un reprezentat al PSD, Victor Mocanu. Atunci s-a spus şi s-a crezut că liberalii vor să impună un om cu competenţe manageriale deosebite, dar după doi ani s-a dovedit că marea competenţă a lui Bîgiu era în materie de şpagă.