"Senatori – NU votaţi modificarea legii Agerpres!" Senatorii, somaţi să nu pună umărul la distrugerea presei

UPDATE: Ignorând solicitarea ONG-urilor, Senatul a adoptat, cu 64 de voturi pentru, 16 împotriva şi 27 de abţineri proiectul de act normativ vizând modificarea legii Agerpres.

* * *

Mai multe organizaţii de drepturile omului şi libertatea presei le cer senatorilor să nu voteze modificarea legii de funcţionarea a Agerpres, căci proiectul va duce la subordonarea politică a agenţiei naţionale de presă.

Potrivit semnatarilor scrisorii, instituţiile publice de media se află sub asediu politic iar senatorii nu trebuie să pună umărul la distrugerea definitivă a acestor instituţii.

"Începeţi prin a spune NU acestui proiect de modificare a legii AGERPRES!", transmit organizaţiile.

Redăm scrisoarea:

Organizaţiile de drepturile omului şi libertatea presei, semnatare ale prezentei scrisori, fac un apel la dvs. pentru a bloca prin vot încercările unor grupări de a pune stăpânire politică pe agenţia naţională de presă AGERPRES, într-un prim pas, şi de a subordona politic total, într-un al doilea pas, toate serviciile publice de media din România.

Luni, 30 octombrie 2017, este programat în Senat votul pentru proiectul de modificare a legii AGERPRES (L 330/2017 - Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES). Proiectul este iniţiat de un grup de senatori ai Partidului Social Democrat, printre care se numără ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Lucian Romaşcanu.

Proiectul nu şi-a propus modernizarea legii de funcţionare a AGERPRES, neexistând nicio analiză a modului de funcţionare a agenţiei naţionale de presă şi a necesităţilor de modificări legislative pentru îmbunătăţirea activităţii acesteia. Proiectul este gândit specific şi exclusiv pentru schimbarea modului în care poate fi demis Directorul acestei instituţii, ţinta urmărită fiind în mod vizibil schimbarea de urgenţă de la conducerea acestei instituţii a actualului Director.

Mai exact, conform proiectului supus votului dvs., Directorul poate fi demis de către Parlament oricând pe parcursul mandatului, prin respingerea raportului anual de activitate, fără însă ca în proiect să fie incluse şi criteriile care ar putea duce la respingerea raportului (de exemplu, neîndeplinirea obiectivelor prevăzute în Strategia Anuală adoptată de Agerpres).

În fapt, mecanismul prin care în prezent televiziunea şi radioul public stau la cheremul partidului sau al coaliţiei aflate la guvernare urmează a fi adoptat şi pentru agenţia naţională de presă. Respingerea raportului anual al radioului şi televiziunii publice, fără existenţa unor criterii definite clar în lege, a făcut ca la conducerea televiziunii publice, din 2000 şi până în prezent, doar un singur Preşedinte – Director General (PDG) să îşi poată încheia mandatul, iar acea persoană, întâmplător sau nu, era agreată de Partidul Social Democrat.

În mai puţin de un an de mandat de guvernare, coaliţia majoritară PSD-ALDE a reuşit să schimbe conducerile atât a televiziunii publice cât şi a radioului public, prin respingerea raportului anual, şi să numească în funcţiile de Preşedinţi-Directori Generali o persoană agreată de PSD la televiziune şi un membru PSD la radio. Chiar dacă suntem de părere că radioul şi televiziunea publică au nevoie de reformă imediată, schimbarea politică a conducerilor nu face decât să împovăreze şi să subordoneze politic şi mai mult aceste instituţii. În plus, în ceea ce priveşte agenţia naţională de presă, progresele instituţiei în ultimii ani sunt vizibile cu ochiul liber. Performanţele editoriale s-au îmbunătăţit, site-ul instituţiei este în creştere ca vizibilitate, iar acuzele de interferenţă politică la nivel editorial sunt practic inexistente în spaţiul public.

În plus, din informaţiile care au reieşit în spaţiul public, am aflat cu îngrijorare că se doreşte centralizarea celor trei instituţii sub o singură umbrelă, o companie de media publică naţională. Schimbarea conducerii AGERPRES, prin adoptarea legii supusă votului Senatului luni, este doar un prim pas în această direcţie. Considerăm că o astfel de unificare a celor trei instituţii este extrem de periculoasă pentru libertatea mass-media publice. Centralizarea sub o conducere (politică) unică va face ca ziariştii din mediile publice să aibă şi mai puţină libertate în a-şi îndeplini rolul de câine de pază cu care au fost investiţi şi pentru care sunt plătiţi de cetăţeni.

Proiectul de modificare a Legii Agerpres a fost criticat deja de OSCE, Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, UNI Europa Media, Entertainments & Arts, Federaţia Internaţională a Muzicienilor, şi se află ca alertă pe platforma libertăţii de exprimare a Consiliului Europei. De asemenea, publicaţii importante ca New York Times, Washington Post, Euronews, Foxnews, RFI etc. au prezentat intenţia PSD de a politiza şi Agerpres.

Nu uitaţi, stimaţi senatori, că puterea politică se schimbă periodic. Păstraţi mediile publice în slujba cetăţeanului, pentru că, slujind interesul public, vă sunt de folos şi dvs., mai mult decât o fac fiind subordonate politic.

În concluzie, considerăm că instituţiile publice de media se află sub asediu politic şi facem un apel la dvs., indiferent de partidul politic din care faceţi parte, să nu puneţi umărul la distrugerea definitivă a acestor instituţii. Începeţi prin a spune NU acestui proiect de modificare a legii AGERPRES!

Reporteri fără Frontiere (Reporters sans frontières)

European Center for Press and Media Freedom

activewatch (membră a Reţelelor Reporteri fără Frontiere şi IFEX)

Sindicatul Român al Jurnaliştilor - MediaSind (membră a Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor)

Centrul pentru Jurnalism Independent

Convenţia Organizaţiilor de Media"