Şeful NATO: Rusia este capabilă să desfăşoare un blitzkrieg în estul Ucrainei

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat într-un interviu cu agenţia de ştiri poloneză PAP că forţele ruseşti şi rebelii separatişti pro-ruşi dispun în prezent de posibilitatea de a ataca Ucraina într-o perioadă scurtă de timp.

“Este un motiv de îngrijorare. Aş dori să subliniez faptul că acordul de încetare a focului este de o importanţă crucială pentru toate părţile şi orice încercare de a extinde teritoriul controlat de separatişti ar fi inacceptabilă pentru comunitatea internaţională”, a declarat Stoltenberg, conform website-ului Pagina de Rusia.

Mai mult, Stoltenberg a făcut apel la Federaţia Rusă ca să-şi retragă trupele şi echipamentul militar desfăşurat în prezent în estul Ucrainei.

“Facem apel la Rusia să pună capăt destabilizării deliberate a estului Ucrainei, să oprească sprijinirea separatiştilor şi să-şi retragă trupele şi echipamentul militar din Ucraina şi de la graniţa cu această ţară şi să sprijine pe deplin soluţia politică a conflictului”, a susţinut secretarul general al NATO.

Rusia a negat orice implicare în declanşarea şi amplificarea conflictului din estul Ucrainei, acuzând, în schimb, guvernul din Kiev de provocarea violenţelor în regiunile sale estice Doneţk şi Lugansk.

În ciuda negaţiilor venite din tabăra rusă, în 16 mai forţele ucrainene au capturat doi luptători ruşi în regiunea separatistă Lugansk care au confirmat ulterior că activau în trupele ruseşti şi că se aflau în misiune pe teritoriul ucrainean în momentul capturării lor.

Secretarul general al NATO a mai declarat că Rusia deţine o răspundere majoră în privinţa respectării şi implementării depline a prevederilor acordului de pace semnat în 12 februarie la Minsk.

“Alegerea aparţine Rusiei”, a adăugat Stoltenberg.

La rândul său, secretarul de stat american John Kerry i-a cerut luni omologului său rus Serghei Lavrov ca Rusia să respecte şi să aplice prevederile acordului de pace semnat la Minsk în vederea sfârşirii conflictului din estul Ucrainei, care este puternic afectată de escaladarea luptelor, a declarat Departamentul de Stat american.

Recenta izbucnire a violenţelor între forţele guvernamentale ucrainene şi rebelii separatişti proruşi a amplificat temerile legate de o escaladare a acestui război, care s-a soldat până acum cu peste 6.400 de morţi de la declanşarea ei în aprilie 2014, conform AFP.

Situaţia este cu atât mai tensionată cu cât Pentagonul a anunţat că, pentru a descuraja agresiunea Rusiei în Europa, plănuieşte să instaleze armament greu şi să staţioneze 5.000 de militari în câteva state est-europene: cele trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - în Polonia, România şi Bulgaria.

Ministerul rus de Externe a emis o declaraţie în care a susţinut că speră că Washingtonul va decide în cele din urmă să nu trimită armamentul, în timp ce alţi oficiali şi analişti seniori au sugerat că desfăşurarea de arme americane va provoca mobilizarea unui arsenal rusesc mai puternic lângă frontiera rusă sau va declanşa chiar o comasare competitivă de arme.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.