Şeful apărării israeliene spune că este posibil un armistiţiu temporar cu Hamas. Sfârşitul războiului este o altă poveste

Ministrul israelian al Apărării, Yoav Galant, spune că se închide fereastra unei oportunităţi de a ajunge la un acord temporar de încetare a focului cu gruparea militantă Hamas, care, în opinia sa, ar putea aduce, de asemenea, calm la graniţa de nord volatilă a ţării cu Libanul, potrivit AP.

Vorbind în faţa reporterilor, Yoav Gallant a declarat că sunt întrunite condiţiile pentru o pauză de cel puţin şase săptămâni în lupte, care ar include eliberarea multora dintre ostaticii deţinuţi în Gaza. Cu toate acestea, el nu s-a angajat la o încetare permanentă a luptelor, aşa cum a cerut Hamas, ridicând întrebări cu privire la fezabilitatea unui acord.

Citiți și Fixaţiile lui Netanyahu generează conflicte cu Mossadul şi blochează negocierile cu Hamas

„Israelul ar trebui să ajungă la un acord care să producă o pauză de şase săptămâni şi să aducă înapoi ostaticii”, a spus el, adăugând că, după această perioadă, „ne păstrăm dreptul de a opera şi de a ne atinge obiectivele - inclusiv distrugerea Hamas”.

Statele Unite, împreună cu mediatorii Egipt şi Qatar, încearcă de luni de zile să negocieze o încetare a focului pentru a pune capăt războiului devastator dintre Israel şi Hamas. Unul dintre principalele puncte de dezacord a fost cererea Hamas de încetare a războiului vechi de aproape un an şi de retragere completă a tuturor trupelor israeliene din Fâşia Gaza.

În ultimele săptămâni, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a ridicat un nou punct de divergenţă, afirmând că Israelul trebuie să rămână staţionat într-un coridor strategic de-a lungul graniţei Gaza cu Egiptul pe o perioadă nedeterminată.

Gallant a fost citat în presă israeliană spunând că Israelul s-ar putea retrage din coridor timp de şase săptămâni - pentru a permite ostaticilor să fie eliberaţi fără a risca securitatea Israelului. Cei doi bărbaţi ar fi avut un schimb de replici aprins la o reuniune recentă a Cabinetului, în cadrul căreia miniştrii au luat în majoritate covârşitoare partea lui Netanyahu.

În timpul întâlnirii de luni cu jurnaliştii străini, Gallant a fost întrebat despre relaţia sa cu prim-ministrul.

Citiți și Netanyahu anunţă controlul nelimitat al frontierei dintre Gaza şi Egipt

„În calitate de ministru al Apărării, prima mea prioritate este statul Israel şi cei care îl protejează, iar apoi orice altceva”, a spus el.

Actuala propunere condusă de SUA prevede un plan în trei etape, începând cu o pauză de şase săptămâni a luptelor, în timpul căreia Hamas ar elibera o parte dintre cei aproximativ 70 de ostatici despre care se crede că sunt încă în viaţă şi deţinuţi de militanţi.

În schimb, Israelul ar elibera zeci de prizonieri palestinieni, ar retrage trupele din centrele de populaţie palestiniene, ar permite locuitorilor strămutaţi din Gaza să se întoarcă la locul lor de reşedinţă iniţial şi ar facilita afluxul unor cantităţi mari de ajutor umanitar extrem de necesar.

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate naţională, John Kirby, a declarat luni că Hamas a solicitat modificări la propunerea în curs de evoluţie, numind-o „principalul obstacol” în calea unui acord. Hamas a respins afirmaţiile lui Kirby ca fiind „neîntemeiate” şi a acuzat din nou SUA că împiedică încheierea unui acord prin susţinerea Israelului.

Gallant a pus la îndoială intenţiile Hamas şi s-a arătat sceptic cu privire la posibilitatea punerii în aplicare a celei de-a doua faze a acordului, care trebuie să includă eliberarea ostaticilor rămaşi şi încetarea completă a luptelor.

El a declarat în repetate rânduri că Israelul rămâne angajat faţă de „obiectivele sale de război” - aducerea acasă a tuturor ostaticilor, distrugerea capacităţilor militare şi de guvernare ale Hamas şi asigurarea că gruparea nu va mai putea ameninţa niciodată Israelul.

Având în vedere că Hamas se regrupează în mod repetat în zonele din Gaza pe care trupele israeliene le-au părăsit şi că nu există niciun plan pentru un guvern alternativ postbelic, rămâne neclar când şi dacă aceste obiective pot fi atinse pe deplin.

Gallant a acuzat Hamas de inflexibilitate în cadrul discuţiilor şi a solicitat mai multă presiune internaţională asupra grupului militant. Cu toate acestea, el a declarat că, după ce au fost provocate pagube importante Hamas în Gaza şi militanţilor Hezbollah în Liban, există o oportunitate pentru cel puţin prima fază a acordului.

El a afirmat că un armistiţiu cu Hamas ar putea, de asemenea, să reducă tensiunile cu Hezbollah şi să permită israelienilor strămutaţi să se întoarcă la casele lor din nordul Israelului, în apropierea graniţei cu Libanul.

Hezbollah a început să lovească Israelul imediat după ce atacul Hamas din 7 octombrie a declanşat războiul. Israelul şi Hezbollah au avut zilnic schimburi de focuri transfrontaliere, ajungând în mai multe rânduri aproape de un război în toată regula. Luptele au forţat zeci de mii de israelieni şi libanezi să îşi părăsească locuinţele din apropierea graniţei volatile.

„Obţinerea unui acord este, de asemenea, o oportunitate strategică care ne oferă o şansă mare de a schimba situaţia de securitate pe toate fronturile”, a declarat Gallant.

Pare puţin probabil ca Hamas să accepte un acord parţial în care să renunţe la ostatici - cea mai valoroasă monedă de schimb a sa, în schimbul unei scurte pauze în atacul israelian.

Însă mediatorii internaţionali au lucrat la o propunere intermediară care, speră ei, ar putea satisface cererile tuturor părţilor. Preşedintele Joe Biden a declarat săptămâna trecută că este „optimist” că un acord este la îndemână.

La nivel naţional, guvernul israelian se confruntă cu presiuni interne semnificative pentru a ajunge la un acord, în special după moartea a şase ostatici despre care se spune că au fost ucişi de răpitorii lor Hamas la începutul acestei luni, în timp ce trupele se apropiau de zona în care erau ţinuţi.

Gallant a descris situaţia actuală drept o „intersecţie strategică” - în care Israelul poate ajunge la o înţelegere cu adversarii săi sau riscă să ducă un război mai amplu care ar putea atrage Hezbollah şi Iranul, sponsorul său.

Ofensiva Israelului în Gaza a forţat sute de mii de oameni să se refugieze în tabere de corturi mizerabile şi în şcoli transformate în adăposturi, a distrus sistemul de sănătate şi a contribuit la foametea generalizată.