Secretar de stat rupe tăcerea pe tema proiectului de modificare a Codului Fiscal: "Nu este despre majorări de taxe"

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Gabriel Biriş, aduce lumină în scandalul proiectului de modificare a Codului Fiscal, apărut "pe surse" în presă pentru a fi apoi "repudiat" de minister, după o lungă zi de ''tăcere asurzitoare."

Într-un interviu acordat, la Krynica, în Polonia, pentru Calea Europeană, Biriş a susţinut că proiectul ce a stârnit atâta rumoare este, în fapt, "despre simplificare, despre uşurarea sarcinii fiscale totale" şi este regretabil că a ieşit :"pe surse" şi oameni care nu prea au înţeles ce scrie în acel proiect au început să-l critice.

"Acel proiect este despre simplificare, despre uşurarea sarcinii fiscale totale, pentru că cine l-a studiat mai în amănunt putea să vadă că propuneam introducerea pentru prima dată în legislaţia noastră a unei plafonări a bazei de calcul a contribuţiei sociale efectiv pe suma tuturor veniturilor, în aşa fel încât contribuţiile astea să nu fie fără număr, fără limită şi să simplificăm legislaţia. Practic cea mai mare parte din modificări, dar nu neapărat cele mai importante, la asta se refereau, la contribuţiile sociale şi impozitul pe venit. Am văzut că există critici că s-ar mări cotele de contribuţii.

Acest proiect nu este despre majorări de taxe. Dacă el ar fi aprobat, nimeni, niciun salariat şi niciun angajator nu ar avea de plătit niciun leu în plus dimpotrivă, mai puţin, prin efectul plafonării. (...) Măsura despre care am discutat ar fi trebuit explicată înainte să iasă. Nu era în planul nimănui să ascundă ceva, să vină cu breaking news. Planul era să finalizăm un proiect ca, odată finalizat, să putem să îl prezentăm, să îl explicăm şi apoi să ieşim public cu el. N-a fost să fie, din păcate", a declarat Biriş, preluat de Agerpres.

Gabriel Biriş a mai susţinut că trebuie înţeles că atât contribuţiile la sănătate, cât şi cele pentru pensii nu sunt ale angajatorului, ci ale angajatului iar faptul că până acum acestea au fost împărţite s-a datorat încercării de a ascunde cât de mare este costul muncii în România.

"Ştim vreo firmă care să se îmbolnăvească şi să se ducă la doctor, care la bătrâneţe să ia pensie? Trebuie să înţelegem un lucru: contribuţiile la sănătate şi la pensii nu sunt ale angajatorului, sunt ale angajatului. Că noi, datorită unei ipocrizii bine cultivate de-a lungul timpului am împărţit contribuţiile parte pentru angajat mai mici şi parte pentru angajatori mai mari pentru a ascunde o realitate şi anume cât de mare este costul muncii în România. Este foarte mare şi nu datorită impozitului pe venit, cota unică de 16% e foarte competitivă, ci datorită contribuţiilor.

Contribuţiile sunt aşa de mari şi pentru că foarte mulţi nu le plătesc. Este atât de simplu. Nu e nimic complicat în asta. Când unii primesc privilegii prin lege, alţii trebuie să plătească pentru acele privilegii. În propunerea la care facem referire acum, practic, prin ajustarea bazei, includerea sumei datorate de angajatori în baza de calcul, în salariul brut prin măsura aceea tranzitorie, făceam ca efectul asupra angajatului să fie zero, acelaşi net, iar efectul asupra angajatorului să fie zero, acelaşi cost total. Doar că din această restructurare se creează o bază unitară de aplicare a impozitului pe venit şi contribuţii sociale pentru toate toate tipurile de venituri, pentru că eu cred că e absolut normal să vorbim şi de moralitatea legii fiscale.

Nu putem să creăm legi care sunt pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă. În momentul în care vorbim că o anumită categorie de cetăţeni poate să plătească semnificativ mai puţin decât alte categorii de cetăţeni înseamnă că noi creăm privilegiaţi şi perdanţi, ori asta cred că este inacceptabil dacă vrem să vorbim de stabilitate şi predictibilitate pe termen lung. Acest proiect este despre stabilitate şi predictibilitate, despre simplificare (...) În momentul în care simplifici legislaţia totul devine mai transparent. Foarte multe probleme apar din cauza lipsei de transparenţă. Legislaţie simplă, clară, uşor de înţeles, uşor de aplicat, cred că asta este viitorul", a mai spus Biriş.

Articolul integral poate fi citit aici

Reamintim că marţi, Profit.ro şi Ziarului Financiar au publicat informaţii despre un proiect de ordonanţă de urgenţă de 100 de pagini ce viza modificarea radicală a Codului Fiscal.

Proiectul legislativ ar fi urmat să schimbe din temelii Codul Fiscal, pornind cu redefinirea activităţilor dependente/independente, categoriile de venituri supuse impozitării şi sfârşind cu modificarea cotelor de contribuţii de asigurări sociale de pensii şi de sănătate.

Astfel, conform profit.ro, contribuţiile de asigurări sociale (CAS) ale angajatului ar fi urmat să fie majorate de la 10,5% la 21,7%, iar contribuţiile pentru sănătate (CASS) de la 5,5% la 8,9%. În schimb, angajatorii ar fi urmat să fie scutiţi de CAS pentru condiţii normale de muncă, precum şi de CASS.

Angajatorii ar fi urmat să achite doar CAS pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă, de 4,2%, respectiv 8,2%. Practic, contribuţiile sunt aproape integral mutate în sarcină angajatului sau a persoanei fizice cu activităţi independente, cum sunt Persoanele Fizice Autorizate (PFA) şi profesiile libere. Pentru a atenua însă impactul majorării contribuţiilor asupra salariaţilor, proiectul prevede măsuri care vizează creşteri ale salariul mediu brut, după cum urmează:

a) pentru salariile de bază brute lunare mai mici sau egale cu 5 câştiguri salariale medii brute pe economie, salariul brut lunar de bază se majorează cu 21%. Procentul de 21% reprezintă suma contribuţiilor angajatorului la fondul de asigurări sociale şi fondul de asigurări sociale de sănătate datorate de angajator până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

(b) pentru salariile de bază brute lunare mai mari decât 5 câştiguri salariale medii pe economie, salariul brut lunar de bază se majorează cu 2.815 lei. Suma de 2.815 lei este egală cu suma dintre contribuţiile angajatorului la fondul de asigurări sociale şi fondul de asigurări sociale de sănătate datorate de angajator până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, calculate pentru echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, luând în calcul că salariul mediu brut pentru 2016 este de 2.681lei.