"Marea provocare pentru familii" - Unde se simte cel mai mult "nivelul de sărăcie în care se află mare parte din populaţie"

Analistul economic Adrian Negrescu a opinat, într-o intervenţie la postul B1 TV, că stă în ADN-ul nostru naţional să cădem în picioare indiferent de crize, să ne descurcăm în faţa provocărilor - de aici şi rezilienţa aceasta economică remarcabilă în faţa problemelor generate de cea mai ridicată inflaţie din UE.

În viziunea expertului, marea provocare pentru familii, în perspectiva următoarelor luni, o va reprezenta plata facturilor la întreţinere, gaze, curent etc.

La acest capitol se simte cel mai mult nivelul de sărăcie în care se află mare parte din populaţie.

Redăm mai jos intervenţia economistului.

Jurnalistă: Cât din această presiune vine din inflaţie şi din valuri de scumpiri şi cât vine din lipsa educaţiei financiare?

Adrian Negrescu: Cred că inflaţia e marea problemă. Gândiţi-vă că, pentru un apartament cu două camere, deja întreţinerea a ajuns să depăşească 1.000 de lei. Cred că asta este cea mai mare provocare pentru majoritatea populaţiei în momentul de faţă, să îşi plătească facturile la energie, la gaze, la întreţinere, la tot ceea ce ţine de serviciile astea care sunt fixe şi trebuie asigurate în fiecare lună. De aici şi această nevoie de a se împrumuta, de a apela la rezervele pe care le au la bancă, la împrumuturi de la familie, de la prieteni, pentru că, din păcate, pentru mare parte din populaţie deja devine o problemă majoră plata acestor servicii absolut esenţiale pentru viaţa de zi cu zi.

Da, există, din păcate, şi această problemă legată de inflaţie, de preţurile alimentelor, de preţurile serviciilor, care, bineînţeles, au crescut şi care vin şi pun presiune şi mai mare pe bugetul fiecărei familii.

Vedeam un calcul de la Institutul de Statistică: o familie cu doi copii are nevoie undeva la nivel de 13.000 de lei net pentru a avea un trai decent în România în momentul de faţă, altfel spus, să treacă de la o lună la alta fără să înregistreze datorii. Ne-am uitat la ce spunea studiul pe care l-am prezentat, în special referitor la cheltuieli neprevăzute, care apar, din nefericire, însă vreau să vă întreb ce riscuri apar pentru economie atunci când populaţia nu mai are rezerve financiare.

Jurnalistă: Unde duc toate aceste mici împrumuturi, fie de la familie, fie de la anumite instituţii?

Adrian Negrescu: La scăderea consumului pe care o simţim în toată economia. Uitaţi-vă cât de mult şi-au restructurat oamenii cheltuielile în aşa fel încât să facă faţă provocărilor generate de creşterile astea de preţuri la un nivel record în lumea europeană. Avem o inflaţie de patru ori mai mare decât media europeană.

Din această perspectivă, contează foarte mult şi educaţia financiară de care vorbeaţi dumneavoastră la început, de modul în care îţi pregăteşti banii pentru cheltuielile de pe luna următoare, de cum te adaptezi acestor situaţii. Şi vestea bună în toată această situaţie este că România are un nivel de rezilienţă destul de ridicat. Cred că stă în ADN-ul nostru naţional să cădem bine în picioare, pentru că am trecut prin multe crize şi am învăţat să ne adaptăm. Şi dacă vă uitaţi în jurul nostru, vedem că oamenii îşi reduc consumul, se adaptează, s-au întors la obiceiurile de consum din anii ’90, merg mulţi dintre ei la supermarket ca la muzeu, mai mult admiră produsele şi nu şi le pot permite, încearcă să se adapteze şi toţi fug după promoţii.

Din această perspectivă, cred că avem un nivel de rezilienţă care ne asigura o stabilitate mult mai bună decât la precedenta criză. Aduceţi-vă aminte, la precedenta criză financiară, am avut peste 100.000 de români care au avut nevoie de un moratoriu, de înţelegeri cu băncile, pentru a-şi amâna plata ratelor. Aia a fost o criză majoră, din care cred că mare parte din populaţie a învăţat, motiv pentru care, în momentul de faţă, îşi pun deoparte, mai întâi, banii pentru facturi, pentru ratele la bancă, şi abia după aceea, din ce le mai rămâne, cheltuiesc pentru mâncare şi celelalte lucruri importante în viaţa de zi cu zi.