Scara erupţiilor vulcanice - VEI - şi cea mai mare erupţie din istorie

Măsurarea dimensiunii sau puterii fenomenelor naturale a constituit întotdeauna o provocare pentru oamenii de ştiinţă. De-a lungul timpului ei au dezvoltat scara Richter pentru a determina energia eliberată în timpul unui cutremur, scara Saffir - Simpson pentru estimarea potenţialului unui uragan şi scara Fujita pentru a evalua forţa de distrugere a unei tornade.

Aceste scale sunt utile pentru compararea diferitelor fenomene şi pentru a înţelege valoarea daunelor pe care acestea le pot provoca.

Cu toate acestea, măsurarea intensităţii unei erupţii vulcanice este mult mai dificilă decât colectarea datelor meteorologice sau seismologice. Vulcanii produc diferite tipuri de fenomene, în moduri diferite. În 1982 a fost dezvoltat de către Chris Newhall, de la United States Geological Survey, şi Steve Sélf, de la University of Hawai, indicele de explozivitate vulcanică (VEI).

Scala face posibilă compararea diferitelor erupţii vulcanice, atât din trecut cât şi din prezent, caracteristica principală luată ca referinţă fiind volumul de material expulzat de vulcan. Este o scară nedeterminată, care merge de la 0, pentru erupţie non-explozivă (mai puţin de 104 metri cubi de materiale emise), până la 8, utilizată pentru erupţiile colosale care pot emite mii de km cubi de materiale, cu o coloană mare de cenuşă, peste 25 de km.

Fiecare unitate reprezintă o creştere cu un factor de 10.

Potrivit acestei clasificări, erupţia vulcanului islandez Katla, din 12 octombrie 1918, a fost clasificat ca VEI 4. Se estimează că 50 de erupţii au avut un indice VEI 8, capabile să producă aproximativ 1.000 de kilometri cubi de material sau chiar mai mult. Printre acestea se află erupţia Muntelui Toba (acum 74.000 de ani), Yellowstone (acum 640.000 de ani) şi vulcanul Taupo (acum 26.500 de ani), devenit azi Lacul Taupo. Erupţia cu cel mai mare volum de material aruncat în aer poate fi atribuită lui Wahwah, de acum 30 de milioane ani, în zona în care astăzi se află Statul Utah. Se estimează că evenimentul a produs mai mult de 5.500 de kilometri cubi de material într-o săptămână. Astăzi ar fi clasificat ca VEI 8, cel mai înalt nivel dintre erupţiile documentate până în prezent.

Poate un super-vulcan să depăşească acest prag? Probabil că un asemenea cataclism s-a întâmplat deja, dar pentru a-l găsi ar trebui căutate dovezi geologice. O erupţie de această magnitudine ar pune grav în pericol viaţa pe Pământ.