China trimite un astronaut într-o misiune spaţială de un an

China a trimis duminică trei astronauţi către staţia sa spaţială, dintre care unul va rămâne un an, o durată record pentru această ţară, permiţând studierea fiziologiei umane pe termen lung în spaţiu, în timp ce Beijingul îşi urmăreşte ambiţia unei aselenizări cu echipaj uman până în 2030.

Nava Shenzhou-23 a fost lansată la ora 23:08 (15:08 GMT) folosind racheta purtătoare Long March-2F Y23 de la Centrul de Lansare a Sateliţilor Jiuquan din nord-vestul Chinei, având la bord trei astronauţi chinezi.

Specialistul în sarcină utilă Li Jiaying, fost inspector al poliţiei din Hong Kong, este primul astronaut din oraş care participă la o misiune spaţială chineză. Potrivit Reuters, ceilalţi membri ai echipajului sunt comandantul Zhu Yangzhu şi pilotul Zhang Yuanzhi, ambii din divizia de astronauţi a Armatei Populare de Eliberare.

CHINA ŞI SUA ÎŞI ÎNDREAPTĂ PRIVIRILE SPRE LUNĂ

Unul dintre cei trei va rămâne pe staţia spaţială Tiangong timp de un an, una dintre cele mai lungi misiuni spaţiale realizate vreodată, dar sub recordul de 14 luni şi jumătate stabilit de un cosmonaut rus în 1995. Astronautul respectiv va fi ales ulterior, în funcţie de progresul misiunii, a declarat sâmbătă Agenţia Spaţială Chineză pentru Zboruri Umane.

China şi-a trimis astronauţii către staţia spaţială de aproape12 ori, însă această lansare are loc pe fondul unei curse accelerate către Lună cu SUA, care a avertizat cu privire la ceea ce susţine că sunt planurile Beijingului de a coloniza şi exploata teritoriul şi resursele lunare.

Beijingul a respins ferm aceste acuzaţii.

NASA încearcă să realizeze o aselenizare cu echipaj în 2028, cu doi ani înaintea Chinei. SUA urmăresc să stabilească o prezenţă lunară pe termen lung, ca etapă intermediară către explorarea umană a planetei Marte.

În aprilie, patru astronauţi NASA au efectuat o călătorie istorică în jurul Lunii, ca parte a misiunii Artemis II, zburând mai departe de Pământ decât oricine înainte, în prima misiune lunară cu echipaj uman din ultima jumătate de secol.

Vineri, compania SpaceX a lui Elon Musk a realizat un test de zbor în mare parte reuşit, fără echipaj, al rachetei sale de nouă generaţie Starship, concepută pentru a permite lansări mai frecvente ale sateliţilor Starlink şi pentru a trimite viitoare misiuni NASA către Lună.

China, având mai puţin de patru ani până la termenul-limită din 2030, se confruntă cu o sarcină dificilă: dezvoltarea unui hardware şi software complet noi, specifice misiunii sale lunare, demonstrând că este pregătită pentru această misiune. Acest lucru va garanta că astronauţii săi, obişnuiţi cu siguranţa relativă a staţiei Tiangong aflate pe orbită joasă a Pământului, pot face în siguranţă tranziţia mai riscantă către suprafaţa Lunii.

Misiunile Shenzhou trimit trio-uri de astronauţi către staţie pentru şederi de şase luni încă din 2021. Agenţia spaţială chineză antrenează doi astronauţi pakistanezi, dintre care unul ar putea participa anul acesta la o misiune către Tiangong, pentru o perioadă scurtă.

OBIECTIVUL UNEI BAZE LUNARE PERMANENTE PÂNĂ ÎN 2035

Misiunea anterioară, Shenzhou-22, a fost lansată înainte de termen în noiembrie pentru a readuce pe Pământ trei astronauţi chinezi, după ce nava lor Shenzhou-20 a fost avariată pe orbită de deşeuri spaţiale.

China a trimis doar roboţi pe Lună, însă succesiunea misiunilor Shenzhou evidenţiază capacităţile spaţiale aflate într-o rapidă îmbunătăţire ale ţării. În iunie 2024, China a devenit prima ţară care a recuperat mostre lunare de pe partea nevăzută a Lunii, folosind roboţi.

O aselenizare reuşită cu echipaj înainte de 2030 ar consolida planurile Chinei de a stabili o bază permanentă pe Lună până în 2035 împreună cu Rusia.

Calendarul public al Beijingului este în mod intenţionat conservator, a declarat Wu Weiren, şeful echipei ştiinţifice a programului lunar chinez.

În ultimul an, Beijingul a efectuat teste de siguranţă pentru echipamentele dezvoltate pentru misiunea din 2030, inclusiv rachetele grele Long March-10, nava spaţială Mengzhou şi modulul lunar Lanyue.

Zborul Shenzhou-23 va executa prima procedură autonomă rapidă de întâlnire şi andocare cu modulul principal al staţiei Tiangong, în pregătirea misiunii din 2030, care depinde de o întâlnire orbitală automată în jurul Lunii între capsula Mengzhou şi modulul lunar Lanyue.

Oamenii de ştiinţă vor studia, de asemenea, efectele fiziologice ale expunerii la radiaţii, pierderii densităţii osoase şi stresului psihologic în spaţiu pe durata extinsă a misiunii Shenzhou-23.

Beijingul desfăşoară primul experiment uman cu „embrioni artificiali” în spaţiu din lume, după ce a trimis mostre de celule stem umane echipajului Shenzhou-22 aflat pe Tiangong în această lună, a relatat mass-media de stat. Experimentul are scopul de a studia rezidenţa pe termen lung, supravieţuirea şi reproducerea oamenilor în spaţiu.