Scandal de securitate naţională în Ungaria. „Cel mai bun expert” al lui Viktor Orban s-a dovedit a fi agent străin rus
Un personaj proeminent din media germană-maghiară, cunoscut pentru susţinerea sa faţă de Viktor Orban şi apariţiile frecvente în presă pro-guvernamentală – Georg Spöttle – este acum în centrul unui scandal de securitate naţională, potrivit VSQuare
Unul dintre apropiaţii săi a picat testul de securitate din cauza legăturilor lui Spöttle cu serviciile de informaţii ruseşti. Conform unor informaţii obţinute de jurnaliştii de la Direkt36, Spöttle ar fi avut o relaţie apropiată cu un ofiţer al serviciilor de informaţii militare ruse (GRU).
În a doua jumătate a anului 2024, o persoană care dorea să devină diplomat a eşuat la verificarea de securitate naţională. Aceasta se înscrisese în programul de formare diplomatică al Academiei Diplomatice Maghiare, aflată sub tutela Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului (KKM), cu speranţa de a obţine un post diplomatic. Însă procesul de verificare a identificat un risc major de securitate naţională: unul dintre apropiaţii candidatului – o figură cunoscută în aparatul de propagandă al guvernului – are legături cu serviciile secrete ruseşti.
Acest fapt a stârnit îngrijorări serioase, dat fiind că diplomaţii au acces frecvent la documente sensibile şi chiar clasificate ale guvernului. Îngrijorător a fost şi caracterul relaţiei: surse apropiate cazului au declarat că propagandistul nu era doar un apropiat, ci a influenţat activ cariera candidatului şi a încercat să-i obţină un post diplomatic folosindu-se de conexiunile sale din guvern.
Propagandistul pro-Orban cu presupuse legături cu serviciile secrete ruse este o figură bine cunoscută în Ungaria: Georg Spöttle, cetăţean germano-maghiar, care apare frecvent în presă pro-guvernamentală autointitulându-se „expert în politică de securitate”. De ani de zile, Spöttle promovează dezinformări şi naraţiuni aliniate Kremlinului în presă controlată de guvern, inclusiv în Magyar Nemzet, Pesti Srácok, Origo, Mandiner, Hir TV, TV2 şi în radiodifuzorul public maghiar.
Spöttle a fost, de asemenea, invitat constant la evenimentele electorale ale partidului Fidesz, a candidat în 2019 din partea acestuia la alegerile locale în oraşul Szentes şi a lucrat până de curând ca expert în migraţie pentru un institut al Grupului Nézőpont, care a primit contracte guvernamentale în valoare de zeci de miliarde de forinţi. Pe profilul său linkedin – actualizat ultima oară în vara lui 2023 – afirma că lucrează ca analist politic pentru guvernul maghiar. Spune, de asemenea, că a servit în armata şi poliţia Germaniei de Vest.
Ceea ce este mai puţin cunoscut în Ungaria este că, în ultimii ani, Georg Spöttle a devenit o figură des citată în propaganda Kremlinului în limba rusă. Totodată, a dezvoltat relaţii personale şi profesionale cu persoane din cadrul serviciilor de informaţii ruse şi a avut acces, cu sprijinul statului rus, în locaţii din Rusia unde, în mod normal, ar fi fost nevoie de autorizaţii speciale din partea serviciilor de informaţii.
Direkt36 a obţinut detalii despre acest caz din surse apropiate guvernului, cunoscuţi ai lui Spöttle, foşti ofiţeri ai serviciilor maghiare de informaţii, dar şi din corespondenţă electronică şi fotografii obţinute în timpul investigaţiei.
Biroul Cabinetului Prim-Ministrului a trimis un răspuns scris, dar, în mod curios, a interpretat greşit întrebările, ca şi cum ar fi fost vorba despre verificarea lui Spöttle, nu a candidatului la programul diplomatic.
„Nicio instituţie guvernamentală nu a dispus nicio verificare a lui Georg Spöttle, iar serviciile de securitate naţională nu s-au ocupat de el în vreun fel”, a transmis biroul.
După acest răspuns, redacţia a revenit cu o explicaţie mai detaliată şi a menţionat explicit numele persoanei care a eşuat screeningul. Cabinetul a fost rugat să răspundă în consecinţă. Într-un nou răspuns, trimis după publicarea articolului, instituţia nu a răspuns concret la întrebările detaliate, afirmând doar că „conţinutul articolului nu reflectă realitatea”.
Contactat de publicaţia citată în urmă cu mai bine de două luni şi jumătate cu o listă de întrebări scrise, Georg Spöttle, deşi a văzut mesajul, nu a răspuns. Ulterior, i-au fost trimise întrebări suplimentare, şi mai detaliate – din nou fără răspuns. Însă la scurt timp după trimiterea primului set de întrebări, profilul linkedin al cunoscutului său apropiat care picase screeningul a devenit inaccesibil. Nici Ministerul de Externe (KKM), nici Biroul pentru Protecţia Constituţiei (agenţia de contrainformaţii a Ungariei) nu au oferit un răspuns.
Spöttle, furios
În mod normal, detaliile unui control de securitate naţională – mai ales rezultatul acestuia – sunt cunoscute doar de un cerc restrâns. Prin urmare, cazurile de respingere sunt rareori făcute publice. Totuşi, Georg Spöttle a fost atât de furios că apropiatul său a fost respins, încât a încercat să îşi mobilizeze relaţiile politice şi guvernamentale pentru a contesta decizia. Ironia este că tocmai acest demers a atras şi mai multă atenţie asupra cazului.
În cele din urmă, nimeni nu a fost dispus să îl ajute pe Spöttle. Simţindu-se trădat, propagandistul a anunţat la începutul lui 2025 că se retrage din viaţa publică. Cu toate acestea, doar câteva săptămâni mai târziu, s-a răzgândit şi a început din nou să publice frecvent în presă pro-guvernamentală, dar şi pe conturile sale personale de social media.
Tema principală a analizelor sale a fost războiul din Ucraina. Pe site-ul Pesti Srácok, de exemplu, găzduieşte o emisiune intitulată GEOrgPOLITIKA, unde comentează regulat ştiri despre război. Corespondenţa internă obţinută de Direkt36 sugerează că analizele sale favorabile Kremlinului erau aproape identice cu materialele primite de la un ofiţer al serviciilor militare de informaţii ruse. Unul dintre principalelel sale contacte de la Ambasada Rusiei din Budapesta era ataşatul militar Oleg Smirnov, care i-a facilitat participarea la o conferinţă organizată de Ministerul rus al Apărării la Moscova în 2024. În emailurile legate de călătorie, Spöttle i-a scris lui Smirnov că va publica articole şi va apărea la TV în Ungaria pe baza impresiilor acumulate la eveniment.
După ce s-a întors în Ungaria, Spöttle şi-a intensificat activitatea – producând un val de conţinut video şi scris despre războiul Rusia–Ucraina, toate dintr-o perspectivă pro-rusă. A realizat inclusiv un interviu cu purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, difuzat pe Pesti Srácok. A apărut şi pe canalul YouTube Ultrahang, afiliat Bisericii Credinţei (neo-protestantă), precum şi pe Hir TV, unde titlurile sunau astfel: „Georg Spöttle: Ucraina ar înrola chiar şi soldaţi transgender şi adolescenţi.” A oferit şi comentarii pentru publicaţii pro-guvernamentale precum Origo şi Magyar Nemzet.
Conţinutul publicat de Spöttle despre război este complet aliniat cu naraţiunile Kremlinului, accentuând frecvent strategiile militare şi armamentul. În unele cazuri, merge chiar mai departe decât mesajele oficiale ale guvernului maghiar. De exemplu, în Magyar Nemzet, Spöttle a afirmat că o fabrică de armament Rheinmetall din vestul Ucrainei ar putea reprezenta o ameninţare pentru maghiarii din Transcarpatia şi pentru Ungaria, întrucât ar putea deveni ţintă a atacurilor ruseşti. Această afirmaţie contrazice poziţia oficială a guvernului maghiar, având în vedere că Rheinmetall este un partener strategic atât al armatei maghiare, cât şi al companiei tehnologice 4iG, apropiată de guvern.
Într-un podcast Ultrahang din toamna anului 2022, Spöttle şi-a exprimat poziţia fără echivoc: „Nu-mi ascund convingerile. În acest război, sunt complet de partea Rusiei.”
Cât despre Oleg Smirnov, contactul său din ambasadă, autorul acestui articol a relatat anterior pe vsquare că Smirnov era ofiţer GRU – agent al serviciilor militare de informaţii ruse. Prezenţa sa în Ungaria şi legăturile cu oficiali din domeniul apărării au stârnit îngrijorări în rândul aliaţilor NATO. Smirnov şi-a încheiat misiunea la Budapesta în toamna lui 2024.
„Sufletul comandoului”
„Prânz de lucru cu ministrul Peter Szijjarto. Am avut multe de discutat, de la conflictul Rusia–Ucraina până la Orientul Mijlociu...” — a scris Georg Spöttle într-o postare pe Facebook, ulterior ştearsă, din 18 octombrie 2024, alături de fotografii de la întâlnirea sa cu ministrul ungar de externe. Szijjarto a postat şi el imagini de la întâlnire, comentând: „Lumea a devenit un loc foarte complicat; am discutat despre cum o vede fiecare dintre noi...”
Potrivit unor surse familiare cu situaţia, Szijjarto a fost unul dintre oficialii guvernamentali de rang înalt cărora Spöttle le-a cerut sprijinul pentru a face lobby în favoarea apropiatului său — încercând să-i asigure acestuia participarea în programul de pregătire diplomatică, în ciuda semnalului de alarmă privind securitatea naţională.
Cursul organizat de Academia Diplomatică Maghiară s-a desfăşurat între 1 septembrie 2024 şi 31 august 2025. Participanţii primeau o bursă lunară netă de 700 euro (275.000 forinţi), iar procesul de aplicare impunea consimţământul pentru o verificare de securitate. Apropiatul lui Spöttle nu a trecut această verificare, ceea ce l-a determinat pe Spöttle să înceapă un lobby intens în culise — eforturi pe care până şi Szijjarto le-a respins, în cele din urmă.
În teorie, Ministerul Afacerilor Externe şi Comerţului ar trebui să fie una dintre instituţiile cele mai bine protejate din punct de vedere al securităţii naţionale. Personalul este reverificat la fiecare cinci ani de Oficiul pentru Protecţia Constituţiei (AH), iar Direcţia de Securitate, IT şi Telecomunicaţii (BITÁF) a ministerului supraveghează comunicările securizate şi gestionarea informaţiilor sensibile. Informaţiile externe ale Ungariei, prin Oficiul de Informaţii (IH), protejează diplomaţii şi ambasadele în străinătate.
Însă, în cazul apropiatului lui Spöttle, ministerul nu a putut ignora situaţia — cu atât mai mult cu cât Spöttle se afla de ani buni în atenţia serviciilor de informaţii maghiare. Legăturile sale depăşeau cu mult serviciile de informaţii ruse.
După propria sa mărturie, Spöttle a lucrat iniţial pentru contrainformaţiile militare germane, apoi pentru poliţia federală. Într-un interviu acordat ziarului Magyar Nemzet în 2002, intitulat „Sufletul comandoului”, el a oferit detalii despre cariera sa militară şi în poliţie în Germania, din care ar fi fost eliberat pe 1 ianuarie 2002. Până atunci, fusese deja prezentat publicului maghiar ca un „expert civil în terorism” şi „analist”.
El susţinea că a fost înrolat în armata Germaniei de Vest la vârstă de 20 de ani şi că, după instrucţia de bază, s-a specializat în „armament special”, inclusiv „sisteme antitanc şi diverse mitraliere”. A afirmat că interesul pentru Orientul Mijlociu şi cunoaşterea a patru limbi l-au recomandat pentru recrutarea în contrainformaţii.
„Desigur, am acceptat — părea o misiune fascinantă. Am lucrat acolo aproape zece ani. După ce am absolvit academia de poliţie, m-am alăturat Biroului Federal de Investigaţii în 1993”, spunea Spöttle. (Un articol din Magyar Nemzet din 2006 îl descria însă diferit — drept „fost ofiţer al poliţiei de intervenţie din Germania”.)
Conform propriei versiuni, la început a lucrat la birou: „Sarcina mea era să filtrez solicitanţii de azil din ţările arabe pentru posibile riscuri.” Mai târziu, în timp ce servea în Bundeswehr, „am petrecut mult timp în Liban, Irak, Iordania şi Siria. Sarcina noastră era supravegherea şi construirea de contacte.” El a mai spus că în domeniul informaţiilor, „israelienii sunt cei mai respectaţi”, iar „americanii sunt admiraţi pentru tehnologia lor”.
Aceste afirmaţii sunt cu atât mai relevante în lumina relatărilor mai multor foşti ofiţeri maghiari de informaţii şi experţi în securitate naţională, care îşi amintesc un incident din anii 2000: agenţiile partenere din alte ţări au avertizat serviciile maghiare că Spöttle s-a prezentat atât la ambasada americană, cât şi la cea israeliană dintr-o capitală europeană, oferindu-şi „expertiza” şi contactele serviciilor de informaţii ale acestora.
„În meseria noastră, asta se numeşte «se răstoarnă pe spate ca să fie mângâiat pe burtă»,” a spus un fost ofiţer. Altul a adăugat: „Dorea recunoaştere. Şi întotdeauna spunea că nu are bani — era falit şi mereu în căutare de sponsori.”
La acel moment, actualul propagandist pro-Kremlin încerca, se pare, să-şi vândă presupusa reţea din Orientul Mijlociu CIA-ului şi Mossadului. Dar americanii şi israelienii au interpretat demersul ca o provocare — şi au informat autorităţile maghiare. Aceasta a dus la o investigaţie mai profundă, în care serviciile maghiare au descoperit aspecte personale şi legate de stilul de viaţă care i-au determinat să concluzioneze că Spöttle era nepotrivit pentru orice fel de cooperare. În cercurile de securitate naţională maghiare, Spöttle era considerat din capul locului neserios, neprofesionist şi înclinat spre teorii ale conspiraţiei.
De exemplu, în anii ’90, Spöttle a vorbit la evenimente cu tematică OZN. Potrivit relatărilor din acea vreme, el susţinea că a fost contactat şi examinat de mai multe ori de fiinţe extraterestre. „Săptămâni la rând m-am luptat cu frica. Noaptea stăteam pe pat cu arma de serviciu, pregătit să trag dacă se întorc creaturile cenuşii,” ar fi spus el, potrivit unui citat reluat de site-ul 444.hu.
Podcasterul favorit al ministrului de externe
În acel interviu din Magyar Nemzet din urmă cu peste 20 de ani, Spöttle avea o opinie extrem de negativă despre serviciile de informaţii ruse.
„Credeam că sunt o gaşcă odioasă. Erau ca un ciocan — loveau tot ce li se părea suspect. Acţiunile lor erau sângeroase, practic îşi semnau fiecare operaţiune cu violenţă. Toţi ne temeam de KGB. Nimeni nu voia să ajungă pe mâinile lor şi nimeni nu-i respecta,” spunea el în 2002.
Două decenii mai târziu, după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, Spöttle a devenit un susţinător deschis al agresiunii ruse — promovându-şi poziţia aproape exclusiv prin canale afiliate guvernului pro-Orban. A fost remarcat şi promovat pentru prima oară de presa de propagandă pro-guvernamentală în timpul crizei refugiaţilor din 2015, ca „expert în migraţie”. Treptat, comentariile sale s-au concentrat tot mai mult pe conflictul Rusia–Ucraina.
Potrivit emailurilor consultate de Direkt36 şi surselor familiare cu eşecul verificării de securitate a apropiatului său, Spöttle primeşte regulat punctaje de mesaj şi sugestii narative din partea unor actori ruşi, unii conectaţi direct cu serviciile de informaţii.
Pe 6 martie 2024, colonelul Oleg Smirnov — ataşatul militar rus la ambasada din Budapesta şi ofiţer GRU — a trimis două memorii de propagandă în limba engleză către mai mulţi destinatari. Documentele, cu antetul ambasadei ruse, erau intitulate „Despre rolul ţărilor occidentale în conflictul din Ucraina” şi „Situaţia din jurul Ucrainei”.
Folosind unelte de inteligenţă artificială, conţinutul acestor memorii a fost comparat cu declaraţiile publice ulterioare ale lui Spöttle. Analiza a arătat o suprapunere ridicată de text şi teme. Memoriile afirmau că războiul a fost provocat de Occident; că Ucraina nu are autonomie şi e folosită ca pion; că Zelenski este o marionetă a Vestului; şi că ajutorul militar doar prelungeşte suferinţa. Spöttle a reprodus aproape identic aceleaşi idei în apariţiile sale.
Există o aliniere completă între documentele ambasadei şi afirmaţiile lui Spöttle că Crimeea şi Donbasul aparţin irevocabil Rusiei, că Ucraina trebuie să le cedeze şi că pacea poate veni doar prin demilitarizarea şi „denazificarea” Ucrainei. Atât materialele ruseşti, cât şi comentariile lui Spöttle au atacat NATO, prezentând-o drept o forţă care provoacă conflict militar şi ameninţă Rusia. Aceste mesaje merg mult dincolo de retorica oficială pro-rusă a guvernului Orban.
Ulterior, într-un email din 10 aprilie 2024, în limba engleză, Spöttle îi mulţumea lui Smirnov pentru că i-a facilitat participarea la Conferinţa Internaţională de Securitate de la Moscova, organizată de Ministerul rus al Apărării în 12–13 august 2024.
„Voi face tot posibilul să ofer şi să primesc noi impulsuri în domeniul politicii şi securităţii internaţionale şi voi publica rezultatele la TV şi în ziarele din Ungaria”, scria Spöttle.
Printre documentele obţinute de Direkt36 se află şi o fotografie a ecusonului de conferinţă al lui Spöttle, inscripţionat „Spottle Georg, Hungary, Delegate.” În ambele dimineţi ale evenimentului, Spöttle a publicat videoclipuri din camera sa de hotel din Moscova. A vorbit despre întâlniri la Ministerul rus de Externe — inclusiv cu Rodion Mirosnyik, consilier al lui Lavrov, aflat sub sancţiuni UE — dar a omis curios să menţioneze conferinţa Ministerului Apărării, facilitată de Smirnov. Potrivit unei surse, ar fi ascuns această participare din cauza verificării în curs a apropiatului său.
Această discreţie contrastează cu comportamentul său de la aceeaşi conferinţă în 2023, când şi-a făcut publică prezenţa şi chiar a lăsat să se înţeleagă că a susţinut un discurs.
„Desigur, tema mea va fi migraţia — cum se apără cu succes Ungaria”, spunea el într-un videoclip. A lăudat şi evenimentul: „Câştigi noi experienţe, idei, impulsuri — şi, desigur, noi prieteni. Toate acestea sunt foarte importante.” O fotografie de atunci îl arăta participând la un grup restrâns de discuţii.
Un alt document arată că atât Spöttle, cât şi apropiatul său din programul diplomatic au fost invitaţi la recepţia de rămas bun a lui Smirnov din septembrie 2024. Direkt36 a obţinut şi un selfie făcut pe terasa restaurantului libanez Byblos din Budapesta, în care apar Smirnov şi soţia sa alături de Spöttle.
Conform cercetărilor în surse ruseşti online, colonelul Oleg Alekseievici Smirnov a urmat pregătire militară pentru unităţi blindate, a studiat la Universitatea Tehnică de Stat din Moscova şi a fost ataşat militar la Praga între 2011 şi 2021, înainte de a fi postat la Budapesta. O sursă guvernamentală cehă a confirmat că Smirnov era considerat de serviciile lor de informaţii drept un ofiţer GRU. S-a mutat din Praga la Budapesta în septembrie 2021 şi a început rapid să participe la evenimente pentru ataşaţii militari străini din Ungaria. Nu este clar când a stabilit pentru prima oară contactul cu Spöttle.
Cert este că, din primele zile ale războiului, în februarie 2022, Spöttle a început să răspândească dezinformarea Kremlinului. Pe Pesti Srácok, a dat vina pe „banderiştii” ucraineni pentru uciderea civililor. A sugerat că masacrul de la Bucea ar fi fost comis de ucraineni. A promovat şi teoria conspiraţiei că SUA operează biolaboratoare secrete în Ucraina pentru a dezvolta arme biologice împotriva Rusiei. Într-un interviu din noiembrie 2022 pentru Magyar Hírlap, Spöttle susţinea că o parte din ajutorul militar occidental era vândut de ucraineni către grupuri criminale — inclusiv terorişti jihadişti. Interviul a fost tradus ulterior în rusă şi publicat de un „Z-blogger” (propagandist rus pro-invazie).
De la începutul invaziei la scara largă, Spöttle a devenit o prezenţă constantă nu doar pe canale marginale precum Pesti Srácok, ci şi pe platforme majore pro-guvernamentale: Magyar Nemzet, media de stat, emisiunea Mokka de la TV2, Hir TV, podcastul Ultrahang afiliat Bisericii Credinţei şi Origo, unde are propria rubrică. Recent, le-a spus cititorilor Origo că aderarea Ucrainei la UE va duce la apariţia în Ungaria a „mafiilor ucrainene” implicate în prostituţie, trafic de persoane şi droguri — cu câteva săptămâni înainte ca Viktor Orban şi guvernul să adopte aceeaşi naraţiune.
Conţinutul lui Spöttle este frecvent evidenţiat şi de Mandiner, o publicaţie deţinută de Mathias Corvinus Collegium (MCC), finanţată de stat, care uneori chiar rezumă apariţiile sale în presă rusă.
Un expert în Rusia
Spöttle apare în mod regulat şi în propaganda rusă susţinută de Kremlin. Analizele acestor articole arată că este prezentat drept un expert străin care confirmă şi amplifică naraţiunile pro-Kremlin pentru publicul rus intern. Este întotdeauna etichetat drept vengerskiy (analist politic maghiar) şi comentează frecvent nu doar despre subiecte legate de Ungaria, ci şi despre teme internaţionale mai largi. A oferit opinii pentru RIA Novosti despre interviul Tucker Carlson–Putin, despre formarea alianţei „Patrioţii pentru Europa” (de mai multe ori) şi, în februarie 2024, despre alegerile din Germania şi relaţiile germano-ruse.
De asemenea, promovează fragmente din interviurile sale video pe propriul cont de tiktok, care are 22.000 de urmăritori şi 330.000 de aprecieri. Un proiect european de investigaţie (cu implicarea Átlátszó), publicat în vara lui 2024 şi axat pe dezinformarea de extremă dreapta şi pro-rusă de pe tiktok, l-a identificat pe Spöttle drept unul dintre principalii răspânditori de astfel de conţinut conspiraţionist în sfera maghiară de pe TikTok.
Între timp, Spöttle a făcut mai multe vizite în Rusia şi chiar în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. A relatat pe larg despre aceste călătorii prin intermediul presei pro-guvernamentale maghiare şi pe pagina sa de Facebook, împărtăşind actualizări din fiecare locaţie. În august 2023, pe lângă participarea la conferinţa de la Moscova, a vizitat Mariupolul ocupat, postând despre „ucraineni nazişti care atacă civili” şi pozând alături de eleve. În podcastul Ultrahang, a transmis un „reportaj sfâşietor” despre presupusele crime ale Ucrainei în Donbas.
La întoarcerea sa în Rusia, în august 2024, Spöttle a vizitat şi Cecenia şi Groznîi, inclusiv Universitatea Rusă de Spetsnaz „V.V. Putin”, unde a pozat la poligonul de tragere printre arme şi bărbaţi înarmaţi. Universitatea a fost fondată în 2013 de liderul cecen Ramzan Kadirov în Gudermes, sub numele original de Centru Internaţional de Antrenament al Forţelor Speciale, ulterior redenumită după Vladimir Putin. În aprilie 2024, Kadirov l-a numit pe fiul său de 16 ani, Adam Kadirov, preşedinte al consiliului de administraţie al universităţii. De la începutul războiului, universitatea a antrenat voluntari pentru frontul de luptă.
Mai mulţi foşti ofiţeri de informaţii şi surse familiarizate cu cazul Spöttle au declarat pentru Direkt36 că niciun cetăţean al unui stat UE sau NATO nu ar putea avea acces la astfel de locaţii în timpul războiului fără cooperarea activă sau aprobarea GRU sau a Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).
Cu toate acestea, postările lui Spöttle pe reţelele sociale arată că se întâlneşte în mod regulat cu politicieni de rang înalt din Fidesz şi publică selfie-uri din studiouri şi evenimente — inclusiv cu Viktor Orban însuşi, de la care (potrivit unei alte postări) ar fi primit la un moment dat o felicitare de ziua lui. A apărut la nenumărate evenimente aliniate guvernului, de la întâlnirea anuală de la Băile Tuşnad (Tusnádfürdő) din România până la CPAC Hungary. La CPAC 2023, a pozat chiar alături de ministrul apărării Kristof Szalay-Bobrovniczky, care conduce Serviciul Naţional de Securitate Militară (KNBSZ)—agenţia însărcinată cu contracararea spionajului GRU în Ungaria.
Şi se pare că propaganda rusă difuzată de Spöttle în mass-media maghiară produce efecte. În martie 2025, ministrul de externe Peter Szijjarto a declarat public că, în timp ce face sport, ascultă mereu podcasturile lui Georg Spöttle şi Gyorgy Nógrádi (un alt „expert în securitate” afiliat guvernului).
„Îl ascult pe Georg ca să ştiu ce se mai întâmplă în geopolitică — are exact lungimea potrivită pentru alergarea mea. Aşa că vreau să-l felicit pentru emisiune. Îmi place foarte, foarte mult, a spus Szijjarto.
Ministrul ungar de externe a făcut acest comentariu la doar câteva luni după ce propria sa instituţie îl identificase pe Spöttle, în cadrul unui proces de verificare de securitate, ca având legături cu serviciile de informaţii ruse.
