Sărăcia care mutilează vieţi. Mii de românce, victime ale sclaviei moderne în Italia

Mii de femei şi-au lăsat acasă copii mici sau părinţi bătrâni şi bolnavi şi au plecat din ţară ca să câştige o pâine pentru ei. O câştigă însă cu preţul unor suferinţe şi umilinţe de neimaginat.
Viol
Viol (facebook.com)

Violate, bătute, abuzate, aşa arată viaţa a mii de românce care lucrează în condiţii greu de imaginat - şi cu atât mai greu de îndurat - în Sicilia, pentru a putea asigura o pâine copiilor.

Potrivit unui amplu articol publicat de The Guardian, care preia statistici ale Poliţiei siciliene, în jur de 7500 de femei trăiesc în condiţii de sclavie în ferme din sudul Italiei. Mai mult de jumătate dintre femeile care lucrează în serele siciliene sunt obligate să întreţină relaţii sexuale cu angajatorii lor, estimează Proxyma Association - organizaţie pentru drepturile imigranţilor. Aproape toate femeile lucrează în condiţii de sclavie şi de exploatare severe.

The Guardian prezintă cazul unei moldovence, Nicoleta Bolos, care, timp de trei ani, a trebuit să suporte, noapte de noapte violurile angajatorului său. Agresiunile au avut loc cu consimţământul soţului Nicoletei - care a şi bătut-o pe aceasta ca să accepte agresiunea patronului. Mai frică decât de viol, Nicoletei îi era să nu îşi piardă locul de muncă şi să ajungă muritoare de foame.

"Prima dată a fost soţul meu care mi-a spus că trebuie să fac asta. Că patronul serei unde lucram vrea să se culce cu mine şi că, dacă refuzam, ar putea să nu ne mai plătească şi să ne alunge de la seră. Am crezut că e nebun, dar când am refuzat, m-a bătut. Mi-a zis că trebuie să fac tot ce cere patronul nostru căci doar aşa ne putem păstra locul de muncă.

Când patronul a venit să se culce cu mine, m-a ameninţat cu arma şi mi-a spus că dacă mă mişc îmi zboară creierii. Când a terminat a plecat pur şi simplu de lângă mie şi atât", a relatat Nicoleta, angajată la o fermă din Ragusa, Sicilia.

Aceeaşi soartă ca a Nicoletei o au alte mii de femei care, mânate de sărăcie, au ajuns să muncească în serele siciliene. Pe lângă violuri, româncele sunt obligate să lucreze 12 ore pe zi, pe căldură extremă, fără apă, uneori fără să fie plătite, cazate în condiţii insalubre, înjurate, ameninţate, agresate.

Femeile acceptă căci se tem că dacă vor ajunge înapoi în ţară, în satele foarte sărace de unde vin, nu vor mai avea ce pune copiilor pe masă.

“În Moldova, de unde vin eu (Moldova românească), nimeni nu are serviciu", spune Nicoleta Bolos, care îşi alăptează copilul de 5 luni într-un depozit întunecos de la ferma unde locuieşte acum, alta decât cea la care a fost violată.

"Salariul mediu acasă e de 200 de euro pe lună, aici poţi face mult mai mult, chiar dacă trebuie să suferi", adaugă Bolos.

Multe dintre românce au lăsat în urmă în România copii şi familii pentru care ele reprezintă singurul sprijin. Pentru ca cei de acasă să poată trăi, ele se sacrifică.

Procurorul Valentina Botti cercetează mai multe acuzaţii de violenţă sexuală şi exploatare a femeilor angajate în agricultură. Conform procuroarei, abuzarea lucrătoarelor românce este un fenomen de o amploare uriaşă.

“Răpirea, atacul sexual, ţinerea oamenilor în sclavie reprezintă trei infracţiuni majore pe care le-am detaliat în investigaţiile noastre de până acum", susţine aceasta.

"Vorbim despre mii de românce care ar putea fi victime ale unor abuzuri grave. Foarte puţine dintre ele vin să spună ce li s-a întâmplat. Cele mai multe acceptă abuzurile ca pe un sacrificiu pe care trebuie să îl facă pentru a-şi păstra slujbele. Implicaţia pierderii locului de muncă este devastatoare pentru multe dintre ele", mai adaugă Botti.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne