Sălciile energetice din Arad făcute praf în timpul lucrărilor agricole

Peste 80% din sălciile energetice plantate în urmă cu un an pe marginea unui drum din judeţul Arad, pentru a proteja şoseaua de zăpada viscolită, au fost distruse în timpul lucrărilor agricole, fiind călcate cu utilaje şi date cu erbicide, relatează Mediafax.
(SAMUEL KUBANI/AFP/Getty Images)
Flori Mladin
05.01.2015

Peste 80% din sălciile energetice plantate în urmă cu un an pe marginea unui drum din judeţul Arad, pentru a proteja şoseaua de zăpada viscolită, au fost distruse în timpul lucrărilor agricole, fiind călcate cu utilaje şi date cu erbicide, relatează Mediafax. Consiliul Judeţean Arad, care a investit 500.000 de lei în proiect, a depus plângere la poliţie.

Administratorul public al judeţului Arad, Cristian Drăgan, a declarat că paguba se ridică la 400.000 de lei şi că a fost depusă o plângere la Poliţie, prin care se cere identificarea proprietarilor terenurilor arabile pe marginea cărora erau plantaţi butaşii de sălcii.

”Sperăm să recuperăm această pagubă importantă, iar la primăvară să putem replanta sălciile pe marginea drumului”, a declarat Drăgan pentru Mediafax.

Potrivit sursei citate, plantarea sălciilor energetice, în decembrie 2013, de-a lungul a 20 de kilometri pe marginea drumului judeţean Semlac-Şeintin-Nădlac a reprezentat o premieră la nivel naţional, potrivit preşedintelui CJ Arad, Nicolae Ioţcu.

Plantarea copacilor a avut un dublu rol. Pe de o parte, sălciile energetice, copac care creşte foarte rapid, urmau să creeze o “perdea” de protecţie împotriva zăpezii viscolite, iar pe de altă parte, în timp, lemnul putea fi valorificat. Butaşii de 25 de centimetri plantaţi în decembrie 2013 urmau să ajungă la o înălţime de aproximativ şapte metri în doi ani, prima recoltă fiind suficientă pentru amortizarea investiţiei făcute de CJ Arad.

Specia de salcie plantată la dispoziţia edililor judeţeni a fost adusă din Suedia şi, potrivit autorităţilor, lemnul rezultat are mare căutare pe piaţă, având o putere calorică similară cu cea a gazului sau a cărbunelui. O tonă de lemn ar costa circa 50 de euro, iar pe un hectar se pot obţine, în medie, 40 de tone. Pe cei 20 de kilometri de drum unde a fost creată prima ”perdea” de protecţie distrusă de lucrările agricole au fost plantate 76 de hectare de copăcei care ar fi putut produce 3.000 de tone de lemn, în valoare de 150.000 de euro.

În pofida necazului de la Semlac-Şeintin-Nădlac, edilii arădeni intenţionează să planteze sălcii energetice şi pe alte drumuri intens circulate, precum Arad-Şiria, Arad-Frumuşeni-Lipova şi Sâmbăteni (DN7) – Ghioroc.

Mai reamintim în context că, în timp ce costul unui hectar de sălcii energetice s-a ridicat în Arad la circa 1460 euro, costul dezăpezirii unui kilometru de drum în România a fost, în medie, în 2013, potrivit Gândul, de 5.370 euro/km. Mai mult, potrivit jurnalistului Grigore Cartianu, contractul de deszăpezire a autostrăzii Bucureşti - Piteşti, pentru iarna 2014-2015, prevede plata a 18.600 de euro per kilometru.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor