Pădurile luate la ochi de investitorii din PSD

37 de deputaţi PSD şi un conservator şi-au propus să dea liber la defrişări pentru proprietarii de păduri, în scopul construirii de pensiuni, terenuri de recreere sau agrement
. (Matt Cardy / Getty Images)
Loredana Diacu
13.06.2014

37 de deputaţi PSD şi un conservator şi-au propus să dea liber la defrişări pentru proprietarii de păduri, în scopul construirii de pensiuni, terenuri de recreere sau agrement

Cei 38 de deputaţi, dintre care nu mai puţin de 10 sunt proprietari de păduri, au semnat o serie de amendamente aduse Codului Silvic, care, dacă ar fi adoptate, ar permite ca pădurile să fie incluse în intravilan şi să fie fi scoase din fondul forestier naţional, în proporţie de 100%, pentru a se construi unităţi turistice, informează Gândul.

"Este interzisă includerea pădurilor în intravilan, cu excepţia pădurilor proprietate privată ale persoanelor fizice sau juridice, care prin planuri urbanistice sunt transformate în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, terenuri de recreere sau de agrement”, este textul unuia dintre amendamentele propuse de deputaţi, care îşi doresc practic posibilitatea de a defrişa păduri pentru a putea construi baze de turism şi agrement.

5% nu este de ajuns

În expunerea de motive a proiectului de lege, iniţiatorul susţine că măsura are drept scop încurajarea investiţiilor în turismul montan şi, în consecinţă, dezvoltarea turismului montan.

"De exemplu, pe Transfăgărăşan nu e construit nimic pentru că nu s-a putut scoate din circuitul silvic şi nu putem să concurăm Prahova sau alte zone. Aveţi un copil cu dumneavoastră, copilul nu vrea să vadă păduri, vrea să meargă la piscină să joace un tenis", este de părere unul dintre iniţiatorii proiectului legislativ, deputatul PSD, Cătălin Marian Rădulescu, citat de protv.

Merită menţionat că, în forma sa actuală, Codul silvic permite scoaterea definitivă din fondul forestier, cu condiţia compensării acestora, pentru astfel de construcţii, a unor suprafeţe de maximum 5% din suprafaţa terenului, dar nu mai mare de 200 de metri pătraţi. Deputaţilor nu le este însă de ajuns, ei vor să poată defrişa, la o adică, 100% din suprafaţa pădurilor pe care le deţin.

"Suprafaţa care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, poate fi de 100% din suprafaţa proprietăţii forestiere”, se arată în amendametul depus de deputaţi.

Deşi modificarea este trecută negru pe alb, nici măcar iniţiatorul nu o recunoaşte. „Eu nu am scris aşa, 100% din suprafaţa construită, nu suprafaţa forestieră. E o prostie dacă scrie aşa. 200 metri pătraţi e foarte puţin. Nu poţi să pui limită de suprafaţă, dar poţi să treci acolo nişte chestiuni ca să nu se poată tăia decât ceea ce este necesar pentru construcţiile de turism, nu pentru altceva”, s-a sucit Rădulescu.

Ce cred senatorii despre propriile lor amendamente

Întrebat de jurnaliştii de la Gândul dacă nu este periculos ca o astfel de modificare să intre în vigoare, antrenând ca şi posibilă consecinţă defrişarea unor vaste suprafeţe de păduri, Rădulescu, supranumit Berlusconi de Piteşti şi posesor a două terenuri cu pădure în Argeş a negat:

„Eu nu cred că e vreunul nebun care să vrea să taie toată pădurea. Îmi spuneţi că e un nebun care n-o să vrea să mai aibă şi pădure lângă? Haideţi să fim serioşi, nu e posibil aşa ceva. Frumuseţea muntelui este să ai munte cu pădure. Dar o să punem şi norme de aplicare şi să spunem că dacă tu eşti nebun şi faci aşa, intri în puşcărie, frate, sunt chestiuni penale. Noi nu facem legi pentru nebuni”, a afirmat Rădulescu.

Cât despre faptul că ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană, a declarat că ministerul său nu va susţine aceste amendamente şi că nu va permite "imobiliare" în păduri, Rădulescu declara că ministrul habar nu are despre subiect: „Ea (Doina Pană n.r.) să vorbească în cunoştinţă de cauză pentru că ea habar n-are despre ce vorbeşte. Îi explicăm noi cum stă treaba, ea să se ducă în Sahara să locuiască. Dar şi în Sahara au fost oameni deştepţi care au creat oaze”, i-a reproşat pesedistul, ministrului.

La rândul său, deputatul Ninel Peia, co-iniţiator al iniţiativei şi proprietar a 2 hectare de pădure la Moara Vlăsiei, deşi a semnat amendamentul declară că a avut obiecţii „încă de la început” şi ca suprafaţa care poate fi defrişată trebuie limitată într-un fel.

Un alt semnatar al amendamentelor, deputatul PSD Anghel Stanciu a mărturisit cu onestitate că nici nu a citit ce a semnat „Nu am văzut amendamentele finale, am citit doar expunerea de motive. Eu doar susţin acest amendament în ideea pe care mi-a spus-o colegul meu, că el contribuie la protejarea fondului silvic, care a fost lăsat după 1990 pradă diferitor indivizi şi societăţi, asta e ideea principală. Materializarea a făcut-o el cu amendamentele respective”, s-a "explicat" Stanciu, citat de Gândul.

Ce nu au luat însă în calcul deputaţii este faptul că iniţiativa lor, oricât de "benefică" ar fi pentru turism, sau, mai exact, pentru investitorii care vor să taie păduri pentru a construi SPA-uri, case de vacanţă şi terenuri de golf, contravine spiritului unei alte legi adoptate tacit pe 6 mai de Camera Deputaţilor, lege prin care defrişările ilegale de pădure pe suprafeţe mai mari de un hectar constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale. Cu alte cuvinte, tăierea a mai mult de un hectar de pădure va avea acelaşi statut ca un act de terorism. Desigur, doar dacă pădurea este tăiată ilegal. Ceea ce îşi doresc însă deputaţii PSD este ca, prin acest proiect, tăierea pădurilor să fie considerată o investiţie, nu un act de terorism, dacă pe locul unde sunt retezaţi copacii răsare o viluţă de vacanţă sau un hotelaş (construite, măcar în parte, cu banii încasaţi pe lemnul vândut.)

Proiectul moşierilor PSD a fost respins de senatori fiind acum în dezbaterea comisiilor Camerei Deputaţilor.
Situaţia defrişărilor în România

Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România, Nostra Silva susţine că, în ultimii 20 de ani în România s-au tăiat ilegal 366.000 ha de pădure, prejudiciul cauzat fiind de 5 miliarde de euro.

Proprietarii de păduri mai susţin că sute de mii de hectare de teren forestier au fost înstrăinate în perioada 2006 - 2013 către fonduri de investiţii străine, iar unele tranzacţii au avut la bază retrocedări frauduloase, dând exemplu "vânzarea munţilor Puru, Galbenu, Petrimanu, obţinuţi cu acte false şi înstrăinaţi unor investitori din Austria", care defrişează şi ei, dar "legal", cam cum vor să taie şi domnii parlamentari Berlusconi, Ninel Peia şi restul până la 38.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor