Negocierile pentru pacea din Ucraina nu au ajuns la un rezultat concludent

Negocierile pentru pace dintre reprezentanţii guvernului ucrainean şi forţele separatiste proruse din estul Ucrainei s-au încheiat în capitala belarusă Minsk fără un rezultat concret. O a doua rundă a fost stabilită pentru data de 26 decembrie, dar ministrul belarus de Externe a declarat că este neclar dacă acestea vor mai avea loc.

”Am avut o întrunire preliminară dificilă”, a declarat Denis Pushilin, reprezentantul forţelor pro-ruse. ”Data şi ora următoarei întâlniri este incertă. Încă se află în dezbateri”.

Miercuri, delegaţii ucraineni şi pro-Moscova alături de delegaţii din Rusia şi ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa s-au întâlnit în Minsk pentru a discuta despre criza din estul Ucrainei şi pentru a găsi cea mai bună metodă pentru a încheia un acord stabil în vederea încetării focului.

Un astfel de acord a fost semnat între cele două tabere în Minsk în 5 septembrie, după ce preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean Petro Poroşenko au stabilit un acord de compromis în vederea încetării luptelor puternice din estul Ucrainei, unde au murit peste 4.700 de oameni.

Dar acest acord a fost încălcat atât de armata ucraineană cât şi de către separatiştii proruşi.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a fentat în ultimul moment. Mişcarea sa a declanşat proteste de stradă, înnăbuşite de violenţa jandarmilor ucraineni, care au generat proteste ample pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri care au legitimizat parcursul european pe care poporul ucrainean îl doreşte.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să sprijine secesioniştii din est şi să anexeze Crimeea, lucru ce a atras o serie de sancţiuni occidentale. Kievul şi aliaţii săi vestici declară că Rusia a ajutat separatiştii din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu luptători, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

Situaţia este cu atât mai complicată cu cât armata rusă şi-a intensificat operaţiunile în spaţiul aerian internaţional din zonă Baltică, atrăgând asupra Moscovei o serie de critici datorită unor incidente în care avioane militare ruseşti au zburat prea aproape de avioanele civile – riscul pentru coliziuni a fost cu atât mai mare cu cât avioanele ruseşti şi-au închis dispozitivele de semnalizare şi urmărire.