Rusia retrage 10.000 de militari din regiunea de graniţă cu Ucraina

Vladimir Putin
Vladimir Putin (Getty Images)

Agenţia Reuters a transmis, sâmbătă, ştiri despre o retragere a cel puţin 10.000 de militari ruşi din zona de graniţă cu Ucraina înapoi la bazele lor permanente.

Evoluţia survine după o serie de ieşiri publice ale preşedintelui rus Vladimir Putin, în care a criticat în termeni duri extinderea NATO în Est, avertizând că Moscova va răspunde militar în cazul în care Ucraina şi Georgia devin membre.

"S-a încheiat o etapă de exerciţii de luptă a diviziilor, a echipajelor de luptă, a echipelor de unităţi motorizate... Peste 10.000 de militari... vor pleca de pe teritoriul zonei de antrenament către bazele lor permanente", a anunţat armata rusă în acest weekend, potrivit Interfax. Kremlinul a descris mişcările suplimentare de trupe drept „exerciţii” şi „antrenamente”, după ce comunitatea de informaţii a SUA a transmis date aliaţilor europeni despre masarea de trupe la graniţa cu Ucraina - un număr estimat conservator la 100 de mii, existând, însă rapoarte în care ziarul Washington Post vorbea despre 175 de mii.

Ministerul rus al Apărării a descris evoluţia ca fiind sfârşitul unor exerciţii pe scară largă care au avut loc cu participarea forţelor din Districtul Militar de Sud, în regiuni care includ Crimeea, Rostov şi Krasnodar - şi, în plus, în Stavropol, Astrakhan şi unele din republicile Caucazului de Nord. „Ministerul Apărării a transmis că trupele se întorc la bazele lor permanente şi că unităţile de rezervă se vor pregăti pentru sărbătorile de Anul Nou”, au indicat mai departe rapoartele din presa europeană.

Există semne suplimentare că desescaladarea este în aer. Conform unei surse guvernamentale germane, înalţi oficiali germani şi ruşi au convenit să organizeze o întâlnire personală luna viitoare, pentru a atenua tensiunile.

Consilierul pentru politică externă al cancelarului german Olaf Scholz, Jens Ploetner, şi negociatorul rus din Ucraina, Dmitri Kozak, au convenit joi să se întâlnească, după o lungă conversaţie telefonică.

Sursele Reuters au adăugat că „Berlinul se îndoieşte mai mult decât Washingtonul că Rusia doreşte într-adevăr să atace Ucraina” şi este dornic să detensioneze situaţia.

Duminică, Agenţia Anadolu a transmis că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a convocat o reuniune a Consiliului NATO-Rusia (NRC) pe 12 ianuarie. Retragerea a 10.000 de militari ruşi din apropierea regiunii de graniţă cu Ucraina este probabil un semn de bunăvoinţă din partea Kremlinului, pentru a susţine activitatea diplomatică orientată spre detensionare.

Agenţia de presă rusă TASS detaliază după cum urmează:

Sursa a menţionat că NATO a purtat discuţii cu Rusia pe această temă. Anterior, serviciul de presă al NATO a afirmat că în perioada 12-13 ianuarie la Bruxelles va avea loc o reuniune a Comitetului Militar NATO la nivelul şefilor apărării statelor membre.

Marţi, Stoltenberg a declarat că NATO oferise Moscovei să organizeze o reuniune a Consiliului NATO-Rusia la începutul anului 2022 pentru a aborda evoluţiile din Ucraina. Între timp, el a subliniat că NATO nu va compromite niciodată dreptul Ucrainei de a-şi alege propria cale şi de a solicita aderarea la alianţă, şi nici dreptul membrilor NATO de a-şi apăra aliaţii.

Acest capitol actual al creşterii tensiunilor Rusia-Ucraina, care a atras vagi ameninţări emise de Joe Biden în urmă cu două săptămâni, este departe de a fi încheiat.

Vladimir Putin a menţionat în ultimele sale comentarii de weekend că, dacă NATO şi SUA nu sunt de acord cu garanţiile de securitate pe care Rusia le-a dictat - care cer oprirea extinderii NATO în apropierea Rusiei - atunci Kremlinul are o serie de „opţiuni” pentru un răspuns serios.

„Poate varia”, a spus el într-un interviu cu surse de stat. „Va depinde de propunerile pe care mi le vor face experţii noştri militari”. Putin a spus că, deşi îşi păstrează speranţa într-o rezoluţie paşnică şi pozitivă, Rusia nu va accepta nimic altceva decât „un rezultat legal al discuţiilor diplomatice asupra documentelor”, a afirmat el făcând referire la proiectele de propuneri de săptămâna trecută trimise către Bruxelles şi Washington. „Asta este ceea ce noi dorim să obţinem”.