Rusia refuză răspicat independenţa Transnistriei (revista presei)

Conflictul dintre Chişinău şi Tiraspol, care trenează de mai mulţi ani, trebuie soluţionat prin includerea Transnistriei în Republica Moldova, dar regiunii separatiste trebuie să i se confere un statul special, a declarat viceministrul rus de externe Grigori Karasin, în timpul unei vizite la Tiraspol cu prilejul împlinii a 20 de ani de la începerea operaţiunii pacificatorilor pe Nistru, scrie luni Kommersant.

Transnistriei i s-a refuzat independenţa, sintetizează publicaţia, semnalând că reprezentanţii Moscovei nu au mai făcut anterior declaraţii atât de sincere şi încă în prezenţa conducerii autoproclamatei republici.

Pe de altă parte, liderul transnistrean Evgheni Şevciuk şi viceministrul rus de externe Grigori Karasin au inaugurat, în oraşul Bender, un monument dedicat pacificatorilor ruşi şi au susţinut că actualul format al operaţiunii de pacificare din Transnistria nu va fi modificat, în ciuda faptului că Occidentul şi Chişinăul cer acest lucru.

Dar ştirile bune pentru Tiraspol se încheie aici. Karasin a afirmat că Rusia nu exclude soluţionarea conflictului transnistrean prin crearea unui 'stat moldovenesc federativ'. Mai mult, întrebat într-o conferinţă de presă comună cu Şevciuk dacă Moscova ar putea recunoaşte independenţa Transnistriei, demnitarul rus a răspuns univoc: 'Noi vedem viitorul Transnistriei în calitate de regiune specială cu garanţii recunoscute pe plan internaţional în componenţa statului neutru moldovenesc'. Chiar dacă Grigori Karasin nu a spus nimic nou - Moscova a considerat mereu Transnistria o parte a Republicii Moldova - asemenea declaraţii nu s-au mai făcut niciodată la Tiraspol, remarcă ziarul Kommersant. Tiraspolului i s-a dat de înţeles că nu trebuie să conteze pe Moscova pentru obţinerea independenţei şi cel mai bine ar fi să se pregătească de revenirea în componenţa Republicii Moldova.

Preşedintele României Traian Băsescu a evitat suspendarea ca urmare a prezenţei reduse la referendum, scrie Izvestia. Băsescu, ale cărui atribuţii au fost întrerupte de parlament la începutul acestei luni, va fi reabilitat în funcţie până la sfârşitul mandatului său, care se încheie în 2014. România este cuprinsă de un conflict tensionat între preşedinte şi premierul Victor Ponta, care a venit la putere în luna mai şi a început rapid demersuri pentru a-l înlătura pe Băsescu, mai afirmă oficiosul rusesc.

Guvernul rus s-a decis să reducă din cheltuielile cu apărarea, dar nu ştie cum să diminueze transferul către Fondul de pensii, relatează cotidianul financiar Vedomosti. Acum doar deficitul acestuia nu permite echilibrarea bugetului. Guvernul a respins propunerea Ministerului de finanţe de a reduce numărul militarilor cu 10%, iar pe al angajaţilor forţelor de ordine cu 20%. În schimb, Ministerul apărării a fost de acord să mişcoreze finanţarea licitaţiilor publice pentru apărare. Aceasta se va reduce cu 200 de miliarde de ruble (5 miliarde de euro) în 2013, cu 251,3 miliarde de ruble în 2014 şi cu 248,7 în 2015.