Rusia, 'deloc euforică' după decizia SUA de a renunţa la faza a patra a scutului antirachetă (Kommersant)

SUA renunţă la realizarea etapei a patra, una cheie, a desfăşurării sistemului antirachetă în Europa. În condiţiile în care tocmai această fază stârnea cele mai mari obiecţii din partea Rusiei, decizia SUA a fost evaluată de mulţi ca un pas înainte în relaţiile ruso-americane. De altfel, potrivit cotidianului rus Kommersant, Moscova nu este euforică în legătură cu această schimbare de planuri. Politicieni şi experţi ruşi sunt de părere că decizia SUA nu numai că nu anulează fostele îngrijorări ale Rusiei, ci şi oferă motive pentru unele noi.

Potrivit Kommersant, problema sistemului de apărare antirachetă în general şi mai ales noua iniţiativă a SUA constituie unul dintre subiectele principale de pe agenda negocierilor ruso-americane, purtate în perioada 18-19 martie, la Geneva, de ministrul-adjunct al afacerilor externe al Rusiei, Serghei Riabkov, şi de subsecretarul de stat american pentru controlul armamentelor şi afaceri strategice, Rose Gottemoeller.

SUA nu mai planifică să desfăşoare până în 2020, în Polonia, în cadrul fazei finale a scutului antirachetă, rachete de interceptare modernizate SM3 Block IIB, ci intenţionează să se concentreze pe apărarea propriului teritoriu. În acest scop, va fi resuscitat programul pe care l-a demarat încă Administraţia lui George W.Bush.

Conform noului plan al Pentagonului, 14 rachete suplimentare de interceptare urmează să fie desfăşurate la baza Fort Greely, în Alaska. În prezent, acolo există 26 de interceptoare, alte 4 aflându-se la baza aviatică Vandenberg din California. Până în 2017, numărul total de antirachete de pe coasta vestică a SUA va ajunge la 44. În afară de aceasta, Pentagonul plănuieşte să amplaseze în Japonia încă un radar TPY-2 şi să înceapă pregătirile pentru înfiinţarea unei baze de antirachete pe coasta estică a SUA.

Pe lângă ameninţarea nord-coreeană, există alte două cauze care au determinat SUA să renunţe la faza finală a sistemului antirachetă din Europa. Prima, precizează Kommersant, este cea financiară: recent, Congresul a redus cheltuielile pentru crearea acestui sistem. A doua este cea tehnică: anul trecut, experţi ai Pentagonului şi Curţii de Conturi (Government Accounting Office, GAO), care au evaluat perspectivele sistemului antirachetă, au exprimat dubii în legătură cu eficienţa acestuia. Cele mai slabe puncte ar fi raza mică de acţiune a radarelor şi incapacitatea rachetelor de interceptare de a alege ţinta. Potrivit specialiştilor americani, radarele sistemului antirachetă din Europa nu au capacitatea de a intercepta lansările de rachete balistice în stadiile timpurii de zbor, iar transmiţătoarele de date instalate pe interceptoare nu pot diferenţia blocul de luptă al rachetei de ţintele-capcană.

Washingtonul insistă că renunţarea la faza a patra a desfăşurării scutului antirachetă din Europa este determinată tocmai de motivele menţionate şi nu este o concesie făcută Kremlinului. Cu toate acestea, aminteşte Kommersant, tocmai această fază a stârnit cele mai multe obiecţii din partea Rusiei. Moscova a atenţionat de nenumărate ori că desfăşurarea în apropierea graniţelor ruse a unor interceptoare americane, capabile să doboare rachete balistice intercontinentale, reprezintă o ameninţare la adresa forţelor strategice ruseşti.

Noua decizie a Pentagonului pare să înlăture principala iritare în relaţiile cu Moscova şi din acest motiv mulţi experţi americani o consideră o posibilitate de relansare a relaţiilor ruso-americane. 'Acum, nimic nu ameninţă rachetele ruseşti', a declarat pentru New York Times reputatul expert Steven Pifer de la Brookings Institution, care înainte a deţinut funcţii importante în Departamentul de Stat şi Consiliul Naţional de Securitate al SUA. Potrivit lui Pifer, tocmai faza a patra a desfăşurării sistemului antirachetă în Europa constituia principalul factor ce împiedica Rusia să-şi dezvolte cooperarea cu SUA şi NATO. 'Această decizie ar putea avea urmări pe termen lung. Cel mai important este cum vor reacţiona ruşii când vor asimila această veste', a spus expertul american.

Însă, potrivit Kommersant, Moscova este destul de sceptică faţă de decizia SUA. 'Toate aspectele de incertitudine strategică, legate de crearea sistemului antirachetă al SUA şi NATO, rămân în vigoare. Prin urmare, în vigoare rămân şi obiecţiile noastre', a declarat Serghei Riabkov. Potrivit ministrului-adjunct al afacerilor externe al Rusiei, elementele antirachetă ce urmează să fie desfăşurate în Europa în cadrul primelor trei faze beneficiază de o mobilitate ridicată. 'Ele vor fi amplasate pe nave ce se vor putea deplasa din unele ape teritoriale în altele în numai câteva zile. Şi complexele terestre vor fi mobile', a explicat diplomatul rus, insistând că şi un sistem antirachetă redus poate reprezenta o ameninţare la adresa potenţialului nuclear al Rusiei.

Mai mult decât atât, noile planuri ale SUA stârnesc noi îngrijorări la Moscova. 'Planurile privind desfăşurarea unui număr suplimentar de rachete interceptoare ale sistemului GBI în Alaska nu reprezintă un gest simbolic. Este vorba despre o majorare substanţială a capacităţilor SUA în domeniul apărării antirachetă', a declarat Riabkov, subliniind că Rusia urmează să evalueze consecinţele acestei decizii din punct de vedere al intereselor propriei securităţi. 'Nu simţim nicio euforie în legătură cu anunţul făcut de Ministerul american al Apărării şi nu vedem motive pentru a ne modifica poziţia', a conchis oficialul rus.

Potrivit experţilor ruşi, o poziţie atât de categorică a Moscovei poate face imposibile noi acorduri între Rusia şi SUA pe subiectul sistemului antirachetă. 'Moscova a afirmat mereu că este îngrijorată de faza a patra (şi parţial de a treia) a scutului antirachetă. Acum, SUA renunţă la ea. Astfel, Obama îi trimite lui Putin un semnal clar: americanii au auzit îngrijorările Rusiei', a declarat pentru Kommersant vicepreşedintele Centrului de Studii Politice din Rusia, Evgheni Bujinski, general în rezervă.

După cum aminteşte Bujinski, 'la vremea sa, Obama i-a trimis un semnal asemănător şi lui Medvedev, atunci când SUA au renunţat la planurile lor de a desfăşura elemente ale sistemului antirachetă în Cehia şi Polonia' şi acest lucru a făcut posibilă o 'resetare' a relaţiilor ruso-americane. Acum, însă, Moscova recunoaşte aproape deschis: resetarea s-a încheiat.