Rusia ar putea să respingă orice decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului

Rusia a fost de multă vreme iritată de deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), întrucât 45.000 de cetăţeni ruşi au făcut apel la aceste decizii în perioada 2013-2015, dar avocaţii au declarat că legea a fost adoptată cu un singur caz în minte: Yukos.

CEDO a decis în 2014 că Rusia trebuie să plătească 1,87 miliarde de euro (2 miliarde USD) foştilor acţionari ai Yukos datorită neregulilor existente in procesul care a dus la falimentarea companiei petroliere ruseşti în anii 2000 şi la întemniţarea patronului acesteia, Mihail Hodorkovski, la 10 ani de închisoare pentru presupusă evaziune fiscală. În plus, Yukos a fost naţionalizată, majoritatea activelor sale fiind predate producătorului rus de petrol Rosneft.

Rusia a susţinut întotdeauna că procesul a fost corect, adăugând că plătirea amenzii impuse de CEDO reprezintă o recunoaştere costisitoare a vinei sale.

O lege adoptată în 4 decembrie de Duma de Stat oferă o cale de scăpare, acordând guvernului şi preşedintelui rus Vladimir Putin dreptul de a sesiza Curtea Constituţională a Rusiei, în temeiul tratatelor internaţionale pentru drepturile omului, în legătură cu decizia privind Yukos şi oricare altă decizie luată de CEDO.

Dacă judecătorii ruşi consideră că deciziile CEDO nu sunt în concordanţă cu Constituţia rusă, atunci ei au puterea să le respinge.

Noua lege urmăreşte să evite penalităţile şi să minimalizeze pagubele aduse reputaţiei Rusiei, a declarat Vsevolod Sazonov, şeful firmei de avocatură “Sazonov and Partners”. Rusia ar fi putut să refuze să aplice decizia CEDO sau să se retragă cu totul din tratat, dar acest lucru i-ar fi afectat reputaţia. “Acum, Curtea Constituţională poate susţine că ‘această sentinţă contrazice Constituţia’ iar guvernul poate declara că nu a avut nimic de a face cu decizia Curţii”, a precizat Sazonov.

Alte ţări au abrogat legea internaţională sau au criticat CEDO. Washingtonul s-a retras din Curtea Penală Internaţională în 2002, susţinând că aceasta subminează autoritatea judiciară a Statelor Unite. Marea Britanie a sugerat, de asemenea, că ar putea părăsi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care a limitat eforturile sale de a deporta criminali străini, conform Moscow Times.

Dar avocaţii au declarat că mişcarea Rusiei ar putea submina credibilitatea acesteia în acordurile internaţionale, în special după ce Moscova a anexat Crimeea şi s-a implicat în războiul din estul Ucrainei. “Rusia este membră a anumitor tratate atunci când îi convine”, a declarat un avocat american în Moscova, care a cerut să rămână anonim.

În plus, noua lege elimină o măsură de siguranţă pentru societatea rusă, restricţionând cetăţenii ruşi în cadrul propriului lor sistem legal într-un moment în care statul se întoarce împotriva societăţii civile.

Autorităţile ruse au fost deseori – deşi nu întotdeauna – criticate de CEDO într-o serie de cazuri care variază de la brutalitatea poliţiei, extinderea puterii serviciilor de securitate şi încălcarea dreptului la libera exprimare şi întrunire. Rusia a plătit compensaţii – de regulă câteva mii de euro – şi a răspuns la criticile legate de procesele sale legale în aproape toate cazurile de când s-a alăturat Curţii Europene a Drepturilor Omului în 1998.

“Cetăţenii ruşi sunt izolaţi treptat de mijloacele de apărare legală internaţională”, a declarat Ilia Şablinski, profesor la Facultatea de Economie din Moscova şi membru al Consiliului Prezidenţial pentru Drepturile Omului. Guvernul rus a fost iritat de o serie de decizii luate împotriva sa, a menţionat profesorul adăugând că, din moment ce are această unealtă [noua lege], este foarte probabil ca Moscova să nu o folosească doar pentru Yukos.

Rezultatul va fi o tensiune socială amplificată, conform lui Sazonov. Cetăţenii ale căror drepturi sunt încălcate fie îşi pot apăra drepturile pe cale paşnică, într-un sistem legal, fie pe cale violentă, a susţinut el. “Acesta este un precedent negativ”, a mai menţionat Sazonov, adăugând că populaţia rusă foloseşte CEDO şi că “majoritatea acestor decizii sunt cele care ne protejează cetăţenii ruşii”.

În plus, Sazonov a declarat că noua lege nu permite cetăţenilor ţării să conteste deciziile luate de tribunalele din Rusia. Aceste decizii sunt deseori motivate politic şi nu sunt bazate pe spiritul legii – un lucru care a fost subliniat în 8 decembrie, când Hodorkovski a dezvăluit faptul că investigatorii ruşi l-au citat pentru interogare într-un caz legat de o crimă comisă în 1998. Fostul patron al Yukos, care acum locuieşte în Elveţia, a luat în râs ideea de a se întoarce în Rusia şi de a înfrunta investigatorii şi sistemul judiciar al ţării.

“Să ia parte la această farsă? Ei s-au jucat cu dnul Hodorkovski în ultimii 10 ani”, a susţinut într-o declaraţie Külli Pispanen, purtător de cuvânt al fostului magnat al petrolului.