Kremlinul înfuriat din cauza îngheţării activelor sale din Europa în cazul Yukos

Un tribunal internaţional de arbitraj a decis în iulie 2014 că Rusia trebuie să plătească 50 de miliarde de dolari pentru exproprierea activelor fostei companii Yukos (în imagine).
Un tribunal internaţional de arbitraj a decis în iulie 2014 că Rusia trebuie să plătească 50 de miliarde de dolari pentru exproprierea activelor fostei companii Yukos (în imagine). (Captură Foto)

Guvernului rus i-au fost îngheţate o serie de active în străinătate după ce Kremlinul a refuzat să respecte un ordin de tribunal care cere Rusiei să plătească compensaţii în valoare de 50 de miliarde de dolari pentru acţionarii fostei companii petroliere Yukos.

Joi, poliţia franceză a îngheţat conturile agenţiei de ştiri externe Rossia Segodnia, deţinută de statul rus, a raportat Interfax, citându-l pe editorul şef al agenţiei Margarita Simonyan. Această mişcare are legătură cu cazul Yukos, conform Interfax, şi ar putea fi preludiul unor îngheţări de active suplimentare pe cuprinsul Europei, conform Moscow Times.

Kremlinul a declarat la rândul său, joi, că examinează cu atenţie o mişcare similară în Belgia de a confisca proprietăţi ale statului rus în Belgia.

Interfax a declarat miercuri că un tribunal de arbitraj din Belgia a decis, în favoarea unui grup de foşti acţionari ai Yukos, îngheţarea unor proprietăţi ale statului rus în valoare de 1,65 miliarde de euro (1,9 miliarde de dolari).

În plus, un tribunal internaţional de arbitraj a decis în iulie 2014 că Rusia trebuie să plătească 50 de miliarde de dolari pentru exproprierea activelor companiei Yukos, cândva cea mai mare companie petrolieră a Rusiei şi condusă de Mihail Hodorkovski, un miliardar care a căzut în dizgraţia Kremlinului.

Grupul GML, format din foşti acţionari care au pretins despăgubirile ruse, a declarat în 2014 că va fi greu ca Moscova să fie convinsă să plătească şi, astfel, a deschis “proceduri de recunoaştere” în Marea Britanie, SUA, Belgia şi Franţa în vederea aplicării deciziei tribunalului în capitalele ţărilor respective.

În Belgia şi Franţa acest lucru înseamnă că GML “poate anexa active ale guvernului rus pentru a-şi asigura o compensaţie”, a declarat Tim Osborne, director al grupului GML, în contextul în care tribunalele locale urmează să îngheţe active ale statului rus, posibil pentru mai mulţi ani.

Mai mult, câtorva zeci de companii din Belgia li s-a cerut să declare dacă deţin orice fel de active ale statului rus, a raportat Interfax.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că guvernul şi avocaţii săi vor analiza problema.

Anterior, Kremlinul a declarat că ia în considerare decizia tribunalului doar dintr-o perspectivă politică. Nu există nicio prevedere în bugetul federal rus din acest an pentru efectuarea de plăţi către acţionarii fostei companii Yukos. Bugetul este deja sub presiune din cauza unei contracţii economice esstimate la 3% în acest an, în contextul preţurilor reduse la petrol şi a sancţiunilor impuse împotriva Moscovei datorită implicării acesteia în criza ucraineană.

Andrei Belousov, un consilier al Kremlinului, a declarat că decizia tribunalului din Belgia conţine mai multe nereguli. “Suntem îngrijoraţi. Ne aşteptăm ca mai multe ţări să ia măsuri similare”, a declarat el reporterilor la un forum economic din St. Petersburg.

Alexei Uliukaiev, ministrul rus pentru Dezvoltare Economică, a declarat că mişcarea belgiană este ilegală.

Conform şefului unei filiale a VTB, Mihail Zadornov, conturile companiilor şi ale misiunii diplomatice ruse au fost îngheţate miercuri la filiala băncii din Franţa. El a declarat postului de televiziune Rossia-24 că, totuşi, conturile diplomatice nu au fost blocate.

Foştii acţionari ai Yukos au sărbătorit decizia luată de tribunalul din Haga în 2014, care a susţinut că autorităţile ruse au supus fosta companie Yukos unor atacuri motivate politic atunci când a fost dezmembrată şi naţionalizată, majoritatea activelor sale fiind predate producătorului rus de petrol Rosneft, adaugă Moscow Times.

Hodorkovski a fost arestat în 2003, fiind acuzat de evaziune fiscală. Dar mulţi critici susţin că această mişcare a fost un avertisment din partea lui Putin pentru a-şi intimida opozanţii, susţine Deutsche Welle. Totuşi, Kremlinul a negat aceste acuzaţii.

Pe Twitter, Hodorkovski, care acum locuieşte în exil în Elveţia şi este un opozant activ al guvernului rus, a susţinut noile mişcări din Franţa şi Belgia.

“Mă aştept ca banii să fie cheltuiţi pe proiecte care vor ajuta societatea rusă”, a declarat el.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.