Rusia ar fi prezentat Statelor Unite lista cerinţelor pentru un acord de pace cu Ucraina [Surse]

Rusia a prezentat Statelor Unite o listă de cerinţe pentru un acord care să pună capăt războiului său împotriva Ucrainei şi să reseteze relaţiile cu Washingtonul, potrivit informaţiilor furnizate de două persoane familiarizate cu această chestiune, transmite Reuters.

Nu este clar ce anume a inclus Moscova pe lista sa sau dacă este dispusă să se angajeze în discuţii de pace cu Kievul înainte de acceptarea acestora. Oficialii ruşi şi americani au discutat termenii în timpul conversaţiilor în persoană şi virtuale din ultimele trei săptămâni, au declarat persoanele respective.

Aceştia au descris termenii Kremlinului ca fiind largi şi similari cu cererile pe care le-a prezentat anterior Ucrainei, Statelor Unite şi NATO.

Aceste condiţii anterioare includeau neaderarea Kievului la NATO, un acord de a nu desfăşura trupe străine în Ucraina şi recunoaşterea internaţională a afirmaţiei preşedintelui Vladimir Putin potrivit căreia Crimeea şi patru provincii aparţin Rusiei.

De asemenea, în ultimii ani, Rusia a cerut Statelor Unite şi NATO să abordeze ceea ce a numit „cauzele profunde” ale războiului, inclusiv extinderea NATO spre est.

Preşedintele american Donald Trump aşteaptă veşti de la Putin dacă va fi de acord cu un armistiţiu de 30 de zile pe care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marţi că l-ar accepta ca un prim pas către negocierile de pace.

Angajamentul lui Putin faţă de un potenţial acord de încetare a focului este încă incert, detaliile urmând să fie finalizate.

Unii oficiali americani, parlamentari şi experţi se tem că Putin, un fost ofiţer KGB, ar folosi un armistiţiu pentru a intensifica ceea ce ei spun că este un efort de a diviza SUA, Ucraina şi Europa şi de a submina orice discuţii.

Ambasada Rusiei la Washington şi Casa Albă nu au răspuns imediat la o cerere de comentarii.

La Kiev, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat întâlnirea de săptămâna aceasta din Arabia Saudită dintre oficialii americani şi ucraineni ca fiind constructivă şi a declarat că o posibilă încetare a focului de 30 de zile cu Rusia ar putea fi utilizată pentru a elabora un acord de pace mai amplu.

Moscova a formulat multe dintre aceste solicitări în ultimele două decenii, unele dintre ele ajungând în negocierile oficiale cu SUA şi Europa.

Cel mai recent, Moscova le-a discutat cu administraţia Biden într-o serie de întâlniri la sfârşitul anului 2021 şi începutul anului 2022, în timp ce zeci de mii de soldaţi ruşi stăteau la graniţa Ucrainei, aşteptând ordinul de a invada.

Acestea includeau cereri care ar fi constrâns operaţiunile militare ale SUA şi NATO din Europa de Est până în Asia Centrală.

Deşi a respins unele dintre condiţii, administraţia Biden a încercat să prevină invazia prin angajarea cu Rusia în privinţa câtorva dintre acestea, conform documentelor guvernamentale americane analizate de mai mulţi foşti oficiali americani.

Efortul a eşuat şi Rusia a atacat la 24 februarie 2022.

Oficialii americani şi ruşi au declarat în ultimele săptămâni că un proiect de acord discutat de Washington, Kiev şi Moscova la Istanbul în 2022 ar putea fi un punct de plecare pentru discuţiile de pace. Acordul nu a fost încheiat niciodată.

În cadrul acestor discuţii, Rusia a cerut Ucrainei să renunţe la ambiţiile sale NATO şi să accepte un statut permanent de ţară fără arme nucleare. De asemenea, a cerut un drept de veto asupra acţiunilor ţărilor care doreau să ajute Ucraina în caz de război.

Administraţia Trump nu a explicat cum abordează negocierile cu Moscova. Cele două părţi sunt angajate în două discuţii separate: una privind restabilirea relaţiilor dintre SUA şi Rusia şi cealaltă privind un acord de pace în Ucraina.

Administraţia pare să fie divizată cu privire la modul de a proceda.

Reprezentantul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, care ajută la conducerea discuţiei cu Moscova, a descris luna trecută la CNN discuţiile de la Istanbul drept „negocieri convingătoare şi substanţiale” şi a declarat că acestea ar putea fi „un punct de orientare pentru încheierea unui acord de pace”.

Dar trimisul principal al lui Trump pentru Ucraina şi Rusia, generalul în retragere Keith Kellogg, a declarat săptămâna trecută în faţa unui auditoriu al Consiliului pentru Relaţii Externe că nu vede acordul de la Istanbul ca un punct de plecare.

„Cred că trebuie să dezvoltăm ceva complet nou”, a spus el.

Cereri vechi

Experţii spun că cererile Rusiei nu sunt menite doar să determine un eventual acord cu Ucraina, ci şi să constituie baza unor acorduri cu susţinătorii occidentali ai acesteia.

Rusia a făcut cereri similare Statelor Unite în ultimele două decenii - cereri care ar limita capacitatea Occidentului de a construi o prezenţă militară mai puternică în Europa şi i-ar putea permite lui Putin să îşi extindă influenţa pe continent.

„Nu există niciun semn că ruşii sunt dispuşi să facă vreo concesie. Cerinţele nu s-au schimbat deloc. Cred că nu sunt cu adevărat interesaţi de pace sau de o încetare a focului semnificativă”, a declarat Angela Stent, senior fellow la Brookings Institution, care a fost analistul principal al serviciilor de informaţii americane pentru Rusia şi Eurasia.

În efortul lor de a preveni ceea ce oficialii serviciilor de informaţii americane au considerat a fi o invazie rusă iminentă, oficiali de rang înalt ai administraţiei Biden au discutat cu omologii ruşi despre trei dintre cererile Kremlinului, conform documentelor guvernamentale americane.

Acestea au fost interzicerea exerciţiilor militare ale SUA şi ale altor forţe NATO pe teritoriile noilor membri ai alianţei şi interzicerea desfăşurării de rachete americane cu rază intermediară de acţiune în Europa sau în altă parte în raza de acţiune a teritoriului rus, potrivit documentelor.

Ruşii au încercat, de asemenea, să interzică exerciţiile militare ale SUA sau NATO din Europa de Est până în Caucaz şi Asia Centrală, arată documentele.

„Acestea sunt aceleaşi cereri ruseşti care au fost făcute încă din 1945. Având în vedere comportamentul administraţiei Trump în ultimele săptămâni, europenii nu sunt doar speriaţi că îi abandonăm, ci se tem că ne-am alăturat inamicului”, a declarat Kori Schake, un fost oficial al Pentagonului care conduce studii de politică externă şi de apărare la American Enterprise Institute.