Rusia ameninţă cu suspendarea cooperării anti-terorism cu SUA şi UE

Preşedintele rus Vladimir Putin.
Preşedintele rus Vladimir Putin. (ALEXEI NIKOLSKY / AFP / Getty Images)

Moscova a ameninţat că va suspenda aranjamentele de securitate pe care le are cu SUA şi Uniunea Europeană dacă acestea vor impune sancţiuni suplimentare ca urmare a ceea ce Occidentul susţine că ar fi “complicitatea” Rusiei în doborârea zborului MH17 al companiei Malaysia Airlines de către luptătorii pro-ruşi din estul Ucrainei, conform unui raport WND.

Într-o declaraţie dură, Ministerul rus de externe a discutat “calomnia” făcută de secretarul pentru presă al Casei Albe, Josh Ernest, când acesta a caracterizat doborârea avionului MH-17 ca fiind făcut cu “complicitatea Rusiei”.

“Judecând după neîncetata campanie de calomniere a Rusiei, organizată de administraţia americană, sunt tot mai mult ghidaţi de minciuni grosolane atunci când îşi aplică politica externă”, a declarat Ministerul.

Ministerul a afirmat că intenţiile de a extinde lista de organizaţii ruse şi oficiali ruşi afectaţi de interdicţii de călătorie şi îngheţarea bunurilor ar putea duce la o suspendare a cooperării în probleme de securitate precum terorism, arme de distrugere în masă şi crimă organizată.

Susţinând că o astfel de nouă situaţie “ar fi primită cu entuziasm de către teroriştii internaţionali”, Ministerul rus de externe a spus că ţările UE “au stabilit un curs pentru suspendarea completă a interacţiunii cu Rusia în probleme de securitate internaţională şi regională.”

Săptămâna trecută, UE a anunţat sancţiuni suplimentare împotriva şefului Serviciului Federal al Securităţii ruse (FSB) şi împotriva şefului departamentului pentru monitorizarea operaţiunilor internaţionale şi de spionaj, precum şi împotriva a 4 membri ai Consiliului rus pentru Securitate Naţională, aflat deja pe listă.

SUA şi UE acuză Rusia de ajutare a separatiştilor pro-ruşi în doborârea zborului MH-17, fiind ucişi 298 de oameni aflaţi la bord, cu ajutorul unei rachete furnizate de Rusia care, ţinând cont de tehnologia implicată, ar fi putut fi lansată cu ajutor rusesc.

Sursele occidentale citează de asemenea implicarea rusă în anexarea Peninsulei Crimeea care, până recent, a făcut parte din Ucraina, precum şi noua comasare de soldaţil ruşi de-a lungul graniţei ruso-ucrainene – zonă în care se crede că numărul soldaţilor ruşi a depăşit 10.000.

Kremlinul a negat vehement acuzaţiile conform cărora ar fi avut o implicare în prăbuşirea zborului MH-17 şi citează alte scenarii, unul dintre ele susţinând că doborârea zborului MH-17 ar fi fost provocată de guvernul ucrainean.

Cât despre originea crizei ucrainene, preşedintele rus Vladimir Putin dă vina pe Occident, şi în special pe SUA, pentru susţinerea iniţială a rebelilor care au alungat în mod violent guvernul pro-rus, dar ales democratic, al preşedintelui Viktor Ianukovici, care rămâne în exil în Moscova.

Separatiştii pro-ruşi continuă să comunice îndeaproape cu personal militar rus, în timp ce guvernul de la Kiev încearcă să recaptureze cele două oraşe ucrainene estice Donetsk şi Luhansk, care sunt controlate de paramilitari.

Armata ucraineană încearcă acum să încercuiască oraşele, aflate în imediata apropiere a graniţei cu Rusia, şi să afecteze transportul şi comunicaţiile între cele două locaţii. Intenţia este aceea de a bloca liniile continue de aprovizionare şi logistică, având originea în Rusia şi care alimentează ambele locaţii.

Pe măsură ce armata ucraineană se apropie de graniţa sa estică cu Rusia, este de aşteptat să crească rezistenţa şi posibilitatea unui ajutor militar rusesc direct.

Pentagonul a publicat deja un material video care prezintă lansarea mai multor rachete Grad de pe partea rusă a graniţei asupra Ucrainei. Aceste atacuri nu au putut fi verificate independent.

Analiştii regionali spun, totuşi, că Moscova nu are nicio intenţie de a-şi retrage suportul pentru paramilitari, în ciuda faptului că guvernul ucrainean beneficiază de consilieri militari şi servicii informaţionale occidentale, în special din partea SUA.

De asemenea, Moscova menţine o strânsoare de fier nu numai asupra Ucrainei cât şi asupra Uniunii Europene prin intermediul gazelor naturale de care Europa este puternic dependentă; la fel de dependentă de gaze este şi Ucraina, care datorează Moscovei miliarde de dolari în plăţi.

Ca măsură suplimentară, Rusia ar putea ameninţa de asemenea cu blocarea livrărilor de gaze către Ucraina, lucru care va avea un impact major asupra fluxului de gaz natural în Europa.