România, singura ţară din UE care şi-a triplat datoria publică în criză

Ultimul comunicat al Comisiei Europene privind datoria publică din statele membre ne aducea o veste aparent bună, şi anume ca România se află pe locul patru în clasamentul ţărilor cu cea mai scăzută datorie, cu un nivel de 38,6% din PIB, la sfârşitul celui de-al doilea trimestru din acest an.

Dacă, însă, urmărim evoluţia datoriei publice a statelor din UE pe parcursul ultimilor ani, umbriţi de criza economică, se conturează un tablou sumbru pentru noi: România este cap de listă în topul ţărilor cu cea mai mare creştere a datoriei publice înregistrată între anii 2008-2012, potrivit datelor centralizate de Eurostat şi analizate de Rnews.

În patru ani, timp în care mediul politic şi economic autohton s-a degradat pe fondul deficitelor bugetare adânci moştenite încă de dinainte de criză, pe fondul falimentelor, creşterii şomajului şi a creditelor neperformante, datoria guvernamentală a României a făcut un salt de circa 183%, ceea ce înseamnă aproape o triplare. Este adevărat, noi am intrat în criză cu un nivel foarte scăzut al datoriei publice, de 13,4% din PIB, la finele anului 2008. Însă, patru ani mai târziu, acest indicator ajunsese deja la 37,9% din PIB.

Pe al doilea loc în acest clasament al poverii datoriei publice din statele UE se află Irlanda, cu o creştere a datoriei publice de circa 166%, fiind urmată de Lituania, unde datoria publică măsurată ca procent din PIB a urcat cu 161%. Urmează Slovenia, cu o datorie publică în creştere cu 147%, apoi Estonia, unde datoria publică a avansat cu 117%. Urmează Spania ( 114%), Letonia ( 105%), Slovacia ( 88%), Cipru ( 77%) şi Portugalia ( 73%).

Cauzele creşterii galopante a datoriei României

La câteva luni după ce criza financiară s-a făcut simţită şi în ţara noastră, Guvernul României a încheiat un acord de împrumut de la instituţiile financiare internaţionale în valoare de aproape 20 miliarde de euro. Cea mai mare parte din sumă, 13 miliarde de euro, provenea de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), 5 miliarde de euro de la Comisia Europeană, câte un miliard de euro fiind împrumutate de Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Banii luaţi de la creditorii externi au fost necesari, potrivit autorităţilor, pentru a finanţa deficitul bugetar, pentru a întări rezerva internaţională a ţării, dar şi pentru a da un semnal pieţelor externe că România este protejată în faţa unor posibile turbulenţe financiare printr-o centură de siguranţă. Jumătate din sumă s-a dus la BNR, în timp ce Guvernul a folosit pentru acoperirea găurilor din buget 7,3 miliarde de euro, din care 2,1 miliarde de euro de la FMI, 4,8 miliarde de la Comisia Europeană şi 300 milioane de euro de la Banca Mondială.

Acordul de împrumut a fost reînnoit în 2011, pentru 3,5 miliarde de euro de la FMI, 1,5 miliarde euro de la Comisia Europeană şi 400 milioane de euro de la Banca Mondială. De aceşti bani am reuşit să nu ne atingem, fiind obligaţi doar la plata dobânzilor către FMI de 30 milioane de euro. Un acord de tip preventiv a fost semnat şi în 2013, în valoare de 2 miliarde de euro.

Totodată, România se împrumută masiv de la băncile locale pentru a rostogoli datoriile mai vechi. Din luna ianuarie până în prezent, Ministerul Finanţelor s-a împrumutat de la instituţiile de creditare locale aproape 40 de miliarde de lei, adică aproximativ 9 miliarde de euro. Iar situaţia pare să se deterioreze în continuare: deficitul bugetar, în loc să scadă, a crescut cu 14%, în primele trei trimestre ale acestui an faţă de anul trecut, din cauza veniturilor slabe şi a cheltuielilor bugetare mari.

Ungaria, ţara cu cea mai redusă creştere a datoriei

În topul ţărilor după creşterea datoriei publice în timpul crizei, vecinii noştri unguri ocupă ultimul loc, dacă nu luăm în considerare Suedia, singurul stat membru care a reuşit să-şi reducă datoria. Datoria publică a Ungariei a crescut, din 2008 până la finele anului 2012, cu 9,3%, de la 73% la 79,8%.

Este un rezultat remarcabil, având în vedere că, la fel ca şi România, Ungaria a fost pusă în situaţia să se împrumute de la FMI şi alţi creditori externi cu suma de 20 miliarde de euro, cu un an mai devreme decât România, în 2008. Însă, spre deosebire de noi, vecinii noştri au fost foarte hotărâţi şi au refuzat să introducă noi măsuri de austeritate. Totodată, autorităţile de la Budapesta au ţinut cu dinţii de taxa pe tranzacţiile bancare, care i-a deranjat pe finanţatorii externi. În 2009, FMI şi Comisia Europeană au refuzat să mai discute cu guvernul ungar şi au rupt acordul de finanţare.

De altfel, prestigioasa publicaţie britanică Financial Times scria, în 2010, că faptul că România a acceptat ajutorul de la FMI i-a dăunat imaginii sale în faţa investitorilor externi, marcând-o ca fiind o ţară cu probleme, spre deosebire de Ungaria, care a respins banii Fondului.

Ritmuri de creştere a datoriei publice în anii de criză sub 20% au mai fost înregistrate de ţări precum Belgia, Austria, Malta, Polonia şi Italia.