Rezultatele summitului UE-Ucraina pot duce la un nou conflict între Kiev şi Gazprom

Rezultatele summitului Uniunea Europeană - Ucraina ar putea duce la un nou conflict între Kiev şi Gazprom, notează, miercuri, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. În pofida faptului că în ultimele două luni în timpul negocierilor ruso-ucrainene s-a discutat despre crearea unui consorţiu bilateral pentru transportul gazului, Bruxellesul şi-a făcut acum publică dorinţa de a deveni al treilea participant şi i-a promis din nou părţii ucrainene investiţii europene în modernizarea sistemului ucrainean pentru transportul gazului şi livrări alternative de gaz spre Ucraina, care depăşesc importurile tradiţionale de la Gazprom, subliniază publicaţia rusă menţionată.

Intenţia UE de a se ralia în calitate de participant cu drepturi egale la consorţiul pentru transportul gazului a devenit cunoscut încă înainte de summit, când comisarul european pentru energie Guenter Oettinger le-a spus jurnaliştilor ucraineni că partea europeană va iniţia în martie discutarea acestei probleme. 'Cred că acest lucru va avea un efect avantajos pentru toate cele trei părţi', a explicat Oettinger.

Expertul ucrainean în probleme energetice Valentin Zemlianski a apreciat că Gazprom nu se va bucura deloc de iniţiativa europeană. De asemenea, Zemlianski a subliniat că înainte UE se limita la declaraţii politice atunci când era vorba despre modernizarea sistemului ucrainean de transport al gazului sau despre negocierile ruso-ucrainene pe marginea preţului gazelor. Expertul a amintit că Europa nu a făcut nimic nici măcar în momentul când Gazprom i-a cerut companiei ucrainene Naftogaz suma de 7 miliarde de dolari pentru gazul nepreluat în 2012.

'Partea europeană ocupă mereu poziţia unui observator sau a unui comentator sever atunci când este vorba despre relaţiile ruso-ucrainene în domeniul gazului. Pe Europa nu o interesează problemele noastre, ea are nevoie, în primul rând, de livrări stabile de gaz rusesc, iar în al doilea rând, ca Ucraina să nu se apropie politic de Rusia', a declarat Zemlianski pentru Nezavisimaia Gazeta.

În ianuarie, preşedintele Viktor Ianukovici şi-a exprimat în mod public indignarea în legătură cu neimplicarea partenerilor europeni în disputa Ucrainei cu Gazprom privind amenda de 7 miliarde de dolari.

Experţii de la Kiev sunt de părere că UE a decis în timpul summitului să pună accentul pe cea mai spinoasă problemă pentru partea ucraineană, promiţând sprijin în domeniul gazifer şi în activizarea reformelor politice din Ucraina. Scopul este ca Ucraina să renunţe definitiv chiar şi la a lua în calcul aderarea la Uniunea Vamală.

După cum a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, 'o ţară nu poate fi în acelaşi timp membră a Uniunii Vamale şi să aibă o zonă de liber schimb cu UE'.

La rândul său, preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici i-a asigurat pe interlocutorii de la Bruxelles că pentru echipa lui integrarea europeană este o alegere strategică, însă a precizat că Ucraina va încerca să găsească o formă de cooperare şi cu Uniunea Vamală, o formă care să nu presupună un statut deplin.

Potrivit economistului Aleksandr Koşik, puterea ucraineană s-a pomenit într-o situaţie foarte dificilă din cauza problemelor economice. Pentru Kiev este extrem de important să convină asupra unui nou program de creditare cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi în acelaşi timp să obţină o reducere de preţ pentru gazul rusesc.

Dacă anul trecut Moscova condiţiona revizuirea contractelor în domeniul gazului de statutul Ucrainei de membru al Uniunii Vamale, din luna decembrie situaţia a început să se schimbe. Surse de la Moscova şi Kiev afirmă că subiectul Uniunii Vamale a fost scos în afara negocierilor referitoare la gaz, concentrându-se exclusiv pe crearea unui consorţiu bilateral de transport al gazului. Acest format ar permite reducerea preţului la gaz pentru Ucraina cu circa 150 de dolari pentru mia de metri cubi.

Amestecul anunţat al părţii ucrainene în negocierile ruso-ucrainene ar putea înrăutăţi situaţie, potrivit Nezavisimaia Gazeta, care aminteşte că disputa cu privire la cantitatea de gaz nepreluată anul trecut conform contractului nu a fost soluţionată nici până la această oră.

Marţi, la Kiev s-a făcut auzită o nouă declaraţie capabilă să irite Gazprom. Potrivit vicepreşedintelui Naftogaz, Vadim Ciuprun, în 2013 Ucraina intenţionează să cumpere de la Rusia 18-20 de miliarde de metri cubi de gaz - şi mai puţin decât anul trecut.

Şefi din domeniul energetic ucrainean dau de înţeles că iau în calcul inclusiv renunţarea totală la livrările de gaz din Rusia. Ministrul ucrainean al energeticii şi industriei cărbunelui, Eduard Staviţki, a declarat că Ucraina are posibilitatea tehnică de a cumpăra din Europa 30 de miliarde de metri cubi de gaz pe an. Staviţki a precizat că gazul din Germania ar putea fi livrat tranzitând teritoriul Slovaciei, Ungariei şi Poloniei.

În opinia expertului Vladimir Gorbaci, declaraţia lui Staviţki este deocamdată doar una politică, fiind un semnal dat Kremlinului. 'Acesta este jocul obişnuit al conducerii ucrainene: să facă presiuni asupra unui partener, ameninţându-l cu apropierea de altul. În acest caz, acest lucru s-a manifestat elocvent în domeniul energetic', explică expertul. De altfel, Gorbaci nu crede că acest joc va speria Gazprom, dar că este posibil totuşi ca acesta să fie mai conciliant în probleme legate de înfiinţarea consorţiului pentru transportul gazului.

Unii analişti de la Kiev se îndoiesc că rezultatele summitului UE-Ucraina vor duce la subminarea negocierilor ruso-ucrainene în domeniul gazului, însă admit şi o asemenea posibilitate. În acest caz, situaţia economică din Ucraina se va înrăutăţi.

Însă, aceasta nu înseamnă că la toamnă echipa lui Ianukovici va fi gata să se predea. În opinia lui Gorbaci, 'perspectiva aderării la Uniunea Vamală este şi mai puţin probabilă decât cea privind semnarea în noiembrie a acordului de asociere şi de liber schimb cu UE'. Potrivit analistului citat, este puţin probabil ca Kievul să îndeplinească toate condiţiile pentru integrarea europeană, însă este posibil ca Bruxellesul să se mulţumească doar cu începutul reformelor cerute, iar FMI va sprijini Ucraina cu un nou program de creditare.

'Însă, dacă nimic din toate astea nu va avea loc, preşedintele Ianukovici nu va putea oricum să anunţe aderarea Ucrainei la Uniunea Vamală. Pentru aceasta va fi necesar cel puţin sprijinul parlamentului unde, după cum au arătat evenimente recente, partidul puterii nu controlează majoritatea', a subliniat Gorbaci, citat de Nezavisimaia Gazeta.