'Morcovul bruxellez' pentru Kiev: UE va ajuta Ucraina în negocierile cu Gazprom

Summitul UE-Ucraina ce va avea loc luni, 25 februarie, la Bruxelles, se aşteaptă să se încheie cu decizia părţilor de a semna în noiembrie un acord de asociere, care să includă şi un acord de liber schimb între Ucraina şi UE. Formulând în faţa Kievului o serie de condiţii, Bruxellesul declară în acelaşi timp că este gata să ajute Ucraina, inclusiv în problema sensibilă a negocierilor cu Moscova pe tema gazului, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

La sfârşitul săptămânii trecute Kievul a primit o serie de semnale încurajatoare, aminteşte cotidianul rus menţionat. Ministrul pentru energetică şi industria cărbunelui al Ucrainei, Eduard Staviţki, a declarat în urma întrevederii cu comisarul UE pentru energie, Günther H. Oettinger: 'Partea europeană va sprijini Ucraina în încercarea de a modifica preţurile la gaz. Până acum au fost declaraţii, de acum vor fi mecanisme concrete'. La rândul său, Oettinger a anunţat că băncile europene sunt gata să investească bani în sistemul ucrainean de transport al gazului.

În pofida faptului că din decembrie anul trecut la Kiev se vorbeşte despre crearea unui consorţiu bilateral cu Gazprom ca despre singura posibilitate de a reduce preţul la gazul rusesc, Oettinger a declarat că partea europeană este interesată să devină al treilea participant al acestui consorţiu. Astfel, la 25 februarie părţile ar urma să semneze un memorandum privind cooperarea în domeniul energetic, al cărui text nu a fost deocamdată dat publicităţii.

Experţii de la Kiev sunt de părere că Bruxellesul nu a invocat întâmplător în ajunul summitului problema preţului la gaz, atât de sensibilă pentru Kiev. 'Întregul joc european se duce pentru a opri puterea ucraineană de la semnarea oricărui format de cooperare cu Uniunea Vamală', subliniază analistul ucrainean Mihail Pogrebinski.

Preşedintele Viktor Ianukovici, care săptămâna trecută a avut o întrevedere cu omologii săi slovac şi polonez, a subliniat la sfârşitul negocierilor că Ucraina îşi trasează drept obiectiv principal integrarea europeană, dar că, în acelaşi timp, va căuta căi de cooperare cu Uniunea Vamală, fără a încălca obligaţiile asumate în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

Parlamentul ucrainean a adoptat vineri o declaraţie privind ataşamentul faţă de integrarea europeană. Documentul a fost susţinut de toate forţele politice, însă pentru aceasta reprezentanţii puterii şi opoziţiei au fost nevoiţi să facă unele compromisuri: din text au fost excluse referirile la liderii condamnaţi ai opoziţiei şi la cooperarea dintre Ucraina şi Uniunea Vamală.

Potrivit Nezavisimaia Gazeta, partea europeană nu are încredere în declaraţiile Kievului. Din acest motiv, săptămâna trecută au fost date publicităţii o serie de condiţii neoficiale, însă foarte precise, a căror îndeplinire va constitui garanţia semnării documentelor cu UE în noiembrie. Printre condiţii figurează probleme precum lupta anticorupţie, crearea unui climat atractiv pentru afaceri sau renunţarea la justiţia selectivă.

La reuniunea de luni, delegaţiei ucrainene conduse de Ianukovici se va cere, în prezenţa preşedintelui Consiliului UE, Herman Van Rompuy, să-şi asume obligaţia de a îndeplini condiţiile formulate, în termen de jumătate de an. Analistul Valeri Cialîi este de părere că principalul rezultat al întrevederii de luni va deveni aprobarea unei 'foi de parcurs' care să-i permită Ucrainei să semneze în noiembrie acordul cu UE privind statutul de membru asociat şi zona de liber schimb. În opinia politologului Vladimir Fesenko, actualul summit va avea un caracter de lucru, iar rezultatele lui vor deveni tranzitorii. Cel mai important lucru pe care îl va primi Kievul va fi declaraţia Bruxellesului privind disponibilitatea de a semna documentele la toamnă.

Însă, după cum subliniază fostul vicepremier Serghei Tighipko, după semnarea celor două acorduri va începe procesul de ratificare a documentelor de către parlamentele tuturor celor 27 de ţări membre ale UE. Procesul s-ar putea prelungi şi, din acest motiv, Ucraina nu ar trebui să respingă în mod categoric planurile alternative de integrare, este de părere politicianul.

În ajunul summitului, ambele părţi şi-au demonstrat deschiderea de a veni una în întâmpinarea celeilalte. Este semnificativ faptul că tocmai acum a fost îndeplinită cererea Iuliei Timoşenko de a schimba regimul de şedere în spital: serviciul penitenciar a renunţat la monitorizarea video non-stop, iar condamnata a renunţat la rândul său la acţiunea de nesupunere civilă declarată încă în ianuarie.

La rândul său, UE şi-a anunţat decizia de a aloca Ucrainei peste 600 de milioane de euro pentru desfăşurarea reformelor, iar la reuniunea de luni urmează să fie semnat un document corespunzător, precum şi un memorandum privind ameliorarea climatului de afaceri în Ucraina. O altă decizie importantă pentru Ucraina va fi legată de înlesnirea regimului de vize.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat în februarie la comanda Deutsche Welle, pentru semnarea cât mai grabnică a unui acord privind statutul de membru asociat cu UE se pronunţă un pic peste jumătate din populaţia Ucrainei, iar împotrivă - 26%. Potrivit aceluiaşi sondaj, jumătate dintre ucraineni (în regiunile estice 60%) salută apropierea de Uniunea Vamală. Aceasta înseamnă că, indiferent cum ar evolua pe viitor relaţiile dintre Ucraina şi UE, echipa lui Ianukovici va avea posibilitatea unei manevre de politică externă, conchide Nezavisimaia Gazeta.