Revoltă pentru pâine în România comunistă. Protestul minerilor din Motru, reprimat cu focuri de armă

În octombrie 1981, în Valea Jiului, la Motru, avea loc un protest masiv al minerilor faţă de aplicarea decretului, semnat de dictatorul Nicolae Ceauşescu, privind raţionalizarea bunurilor esenţiale de consum. Până atunci, pâinea, făina şi mălaiul nu se vindeau pe cartelă în zona Văii Jiului şi în Bucureşti, ci doar în restul ţării, scrie Libertatea.

Proiectul anunţat la începutul anilor ‘80 de regimul comunist, la ideea dictatorului Ceauşescu, a fost ca România să plătească integral datoria externă a ţării, estimată la peste 10 miliarde de dolari.

Ambiţia megalomanică a lui Ceauşescu s-a tradus în sacrificii uriaşe pentru populaţia ţării, forţată să se alinieze unor planuri de raţionalizare a bunurilor esenţiale traiului cotidian: electricitate, combustibil sau alimente.

Protestul minerilor de la Motru a rămas în istorie drept „revolta pentru pâine” şi s-a încheiat cu condamnarea la ani grei de închisoare a celor consideraţi vinovaţi.

Protestul minerilor care au asaltat sediul comitetului de partid a fost oprit cu focuri de armă. Cercetătorul Raluca Nicoleta Spiridon, de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), a descoperit documente edificatoare despre ceea ce s-a întâmplat la Motru în 19 octombrie 1981.

„Mărturiile vorbesc de intervenţia luptătorilor special echipaţi, aduşi în trei microbuze, care trec prin mulţime şi pătrund în centrul politico-administrativ. De asemenea, a rămas în memoria colectivă faptul că «au fost aduse numeroase efective militare de la Tg. Jiu, Turnu Severin şi Craiova».

Este posibil ca amplasarea lor în dispozitiv, aşa cum este ea reconstituită, în baza mărturiilor, de profesorul Gheorghe Gorun – unităţile din Dolj au fost staţionate la intrarea în oraş dinspre Turnu Severin şi ar fi putut interveni la prima solicitare a centrului de coordonare de la Şcoala nr. 1, în timp ce unităţile din Tg. Jiu se opresc pe Dealul Bujorăscu la intrarea din direcţia Tg. Jiu – să fi avut probabil în vedere gradarea efectivelor în caz de intervenţie, în funcţie de provenienţa lor. Pătrunderea unei trupe de intervenţie în centrul administrativ, urmată imediat de deschiderea focului, în scop de intimidare, a condus la dispersarea mulţimii, iar în jurul orelor 2.00-3.00 (în dimineaţa de 20 octombrie), la finalul revoltei”, afirmă Raluca Nicoleta Spiridon.

Oraşul Motru a fost izolat de restul ţării, toate telefoanele fiind întrerupte.

Începând cu a doua zi, s-a recurs la verificarea a 123 de persoane din Motru aflate în atenţia Miliţiei şi a celor 1.244 existente deja în baza de date, precum şi a persoanelor care se prezentau pentru angajare. Potrivit unei „Note Raport” privind situaţia operativă din oraş, din 18 decembrie 1981, la această dată „existau 414 surse de informare, dintre care 53 de informatori, 111 colaboratori, 8 rezidenţi, 16 gazde şi 126 de persoane de sprijin”

Articolul integral poate fi citit aici.