Revizuirea pericolelor economiei digitale: Presa britanică reflectează asupra necesităţii numerarului
Până în prezent, presa mainstream a jucat un rol-cheie în promovarea războiului global împotriva numerarului - un război care a început fără nicio declaraţie oficială, dar în care propaganda, ca în toate războaiele, este o armă vitală.
Potrivit lui Nick Corbishley via NakedCapitalism.com, întreruperea globală a sistemului informatic de săptămâna trecută pare să fi zdruncinat încrederea unor instituţii media britanice în ideea unei societăţi complet fără numerar. Atunci când o actualizare de conţinut efectuată de gigantul în domeniul securităţii cibernetice CrowdStrike a provocat prăbuşirea a milioane de sisteme Microsoft din întreaga lume vineri dimineaţă, blocând sistemele de operare ale băncilor, ale firmelor de carduri de plată, ale companiilor aeriene, ale spitalelor, ale clinicilor NHS, ale comercianţilor cu amănuntul şi ale întreprinderilor din sectorul hotelier, întreprinderile s-au confruntat cu o alegere dură: să utilizeze numai numerar sau să închidă până când sistemele revin online. Din revista WIRED:
Acest lucru a provocat rapid haos în Australia, al cărei guvern a încurajat în mod explicit întreprinderile să renunţe la numerar. Fotografiile postate pe reţelele de socializare au arătat case de marcat de la lanţul de magazine alimentare Coles care afişau ecrane albastre (Blue Screen of Death / BSoD). Potrivit presei locale, cozile la casele de marcat gestionate de oameni de la magazinele alimentare din Australia se întindeau până în spatele magazinului. Unele magazine australiene pur şi simplu şi-au închis uşile...
Starbucks - al cărui director general de atunci a declarat în 2020 că se îndreaptă „către experienţe fără numerar” - pare să fi fost deosebit de grav afectat. Un angajat Starbucks din Kansas a postat un mesaj pe TikTok în care arăta că sistemul mobil de comenzi era „complet defect”. De asemenea, aparatul pe care magazinul îl foloseşte pentru a imprima etichetele pentru pahare nu funcţiona. „Iese alb de fiecare dată”, a spus ea, gesticulând către imprimanta de etichete. Ea a declarat pentru WIRED că unii clienţi au fost „supăraţi şi foarte nepoliticoşi” când a încercat să explice. Un alt angajat Starbucks a declarat pe TikTok că a trebuit să noteze fiecare comandă pe bileţele adezive.
Richard Forno, profesor de securitate cibernetică la Universitatea din Maryland, declară pentru WIRED că întreruperea de vineri demonstrează vulnerabilitatea infrastructurii noastre actuale de tip cloud şi internet. „Lanţurile de aprovizionare cu software au reprezentat mult timp o preocupare serioasă în materie de securitate cibernetică şi un potenţial punct unic de eşec”, spune Forno. „Având în vedere evenimentele de astăzi, cu puţin noroc, poate că lumea va realiza în sfârşit că societatea noastră modernă bazată pe informaţii şi adesea pe cloud se sprijină pe o fundaţie foarte fragilă, care nu este construită pentru securitate sau rezilienţă.” (Un purtător de cuvânt al Microsoft nu a răspuns direct la această evaluare).
Aici, pe NC, am discutat periodic despre hiperfragilitatea societăţilor noastre bazate pe tehnologia informaţiei, strâns cuplate, în special în domeniul bancar şi al plăţilor. În martie, cetăţenii britanici au avut o anticipare a fragilităţii inerente a unei economii fără numerar după ce sistemele de plată ale celor mai mari două lanţuri de supermarketuri din ţară, Tesco şi Sainsbury's, au căzut în aceeaşi zi. Atunci, cum a fost şi vineri, numerarul a oferit un mecanism de rezervă vital, deşi imperfect, pentru cetăţeni şi întreprinderi.
Numerarul nu se prăbuşeşte
Acesta este unul dintre cele mai importante argumente în favoarea numerarului: rezilienţa pe care o oferă sistemului global de plăţi al unei ţări. Altfel spus, numerarul nu se prăbuşeşte. Nu cedează în cazul unei pene de curent, nu se blochează în timpul unui atac cibernetic sau al unei întreruperi de software (deşi, bineînţeles, ATM-urile ar putea face acest lucru). În schimb, sistemele de plată digitale au nevoie, în general, de o conexiune stabilă şi continuă la internet şi de alimentare cu energie electrică pentru a procesa tranzacţiile.
Aceasta este o lecţie pe care bancherii centrali din Suedia, una dintre economiile cele mai lipsite de numerar din lume, se pare că o învaţă din nou. Din articolul recent, „Cea mai veche bancă centrală din lume continuă să sune alarma cu privire la fragilitatea economiilor fără numerar. Ascultă şi alte bănci centrale?”:
După ce a jucat un rol în eliminarea completă a numerarului din economia suedeză, Riksbank încearcă acum să inverseze o parte din daunele pe care le-a provocat. Aceasta nu este singura bancă centrală scandinavă care a semnalat riscurile de fragilitate ale sistemelor de plată exclusiv digitale. În 2022, Banca Finlandei a recomandat ca utilizarea plăţilor în numerar să fie garantată prin lege. Ca toate ţările nordice, Finlanda este o economie în mare parte fără numerar. Dar, la fel ca Suedia, a început să vadă riscurile de a merge prea departe, prea devreme.
Se pare că şi anumite instituţii media tradiţionale ar putea învăţa în sfârşit această lecţie. Numai în Regatul Unit, patru dintre cele mai mari ziare ale ţării - The Guardian, The Daily Telegraph, The Times şi The Daily Mail - au publicat articole despre modul în care întreruperea sistemului informatic mondial a subliniat fragilitatea unei societăţi fără numerar. Daily Mail a afişat mesajul pe prima sa pagină.
Din acel articol:
Criticii au declarat că dezastrul a arătat pericolele unei lumi fără numerar, în care aproape jumătate dintre britanici părăsesc acum casa doar cu telefonul ca mijloc de plată...
Dennis Reed, director al grupului de campanie Silver Voices, care reprezintă persoanele în vârstă, a declarat: „Este extrem de îngrijorător. Acesta ar trebui să fie un mare avertisment pentru guvern. Evident, a afectat în special persoanele în vârstă, nu doar în ceea ce priveşte banii, ci şi programările la medicul de familie şi toate celelalte.
Dacă oamenii nu pot plăti pentru că nu-şi pot folosi telefonul, atunci când sistemele vor cădea - şi vor cădea întotdeauna - oamenii nu vor putea avea acces la servicii vitale, la alimente şi la lucrurile esenţiale pentru viaţă.
Cu această societate din ce în ce mai digitală, ne bazăm pe faptul că totul funcţionează. Dar nu avem niciun control asupra acesteia. Ne punem toate ouăle în acelaşi coş. Securitatea viitoare a naţiunii este în pericol.”
Martin Quinn, director de campanie la Payment Choice Alliance, a declarat pentru The Daily Telegraph: „Având în vedere că întreruperile IT au loc acum cu o regularitate alarmantă, întreprinderile ar trebui să fie atente la acceptarea exclusivă a plăţilor cu cardul.
Cu toate acestea, multe supermarketuri preferă să aibă case de marcat self-service numai cu cardul, ceea ce îi face pe utilizatorii de numerar să se simtă ca nişte cetăţeni de mâna a doua. Este necesar un efort concertat pentru a reveni la utilizarea şi acceptarea numerarului, deoarece numerarul nu se prăbuşeşte niciodată.”
Rolul mass-mediei în războiul global împotriva numerarului
În ultimele două decenii, presa mainstream a jucat un rol crucial în promovarea războiului global împotriva numerarului - un război care a început fără nicio declaraţie oficială, dar în care propaganda, ca în toate războaiele, a fost o armă vitală. Mass-media mainstream şi cea financiară au oferit o platformă perfectă pentru această propagandă.
În 2007, când mijloace de plată fără numerar abia începuseră să se dezvolte, Guillermo de la Dehesa, economist spaniol, fost înalt funcţionar public şi pe atunci consilier internaţional al Banco Santander şi Goldman Sachs, a indicat numerarul drept principala sursă a criminalităţii şi a răului într-un articol din El Pais intitulat „Marele avantaj al unei lumi fără numerar”:
„Fără numerar, am trăi într-o lume mult mai sigură, mai puţin violentă şi cu o coeziune socială sporită, deoarece principalul stimulent care alimentează toate activităţile ilegale [adică numerarul]... ar dispărea.”
În 2013, Mastercard a sponsorizat un „studiu” al Universităţii Oxford privind încărcătura de germeni de pe bancnotele unei selecţii de monede globale. Mastercard şi-a rezervat dreptul exclusiv de a prezenta concluziile studiului, precum şi rezultatele unui sondaj extrem de înşelător cu privire la percepţia publicului asupra riscurilor pe care le prezintă numerarul pentru sănătate, ceea ce a făcut cu mare fast. După cum a documentat jurnalistul financiar german Norbert Häring în articolul său, „Cum a inventat Mastercard pericolul pentru sănătate al numerarului”, media globală a făcut restul muncii.
Statele Unite ale Americii
CNN, 28 martie: „Dacă aţi crezut că banii murdari se găsesc doar în conturi bancare offshore, verificaţi-vă în schimb portofelul. Dar s-ar putea să doriţi să vă spălaţi pe mâini după aceea. [...] Un studiu al Universităţii Oxford a găsit o medie de 26.000 de bacterii pe bancnote.” [Sursa]
Elveţia
Blick, 26 martie: „Bani dezgustători: mulţi elveţieni consideră banii cash neigienici. 64% dintre elveţieni consideră banii cash neigienici. Nu e de mirare, din moment ce sunt deosebit de murdari.” [Sursa]
The Local, 27 martie: „[...] un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Oxford concluzionează că moneda legală din Elveţia este printre cele mai murdare din Europa [...].” [Sursa]
Franţa
Le Monde, 1 aprilie: „Is Cash Dirty?” [Sursa]
Marea Britanie
Metro, 26 martie: „Mai mult de jumătate dintre britanici se tem de riscul de germeni din cauza banilor murdari - pe bună dreptate.” [Sursa]
Şi altele...
Aceasta a fost doar o repetiţie generală pentru ceea ce urma să se întâmple în 2020. Chiar la începutul pandemiei COVID-19, când panica publică era în toi, un oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a răspuns cu un „da” categoric la întrebarea dacă bancnotele ar putea răspândi coronavirusul. În orele şi zilele care au urmat, mass-media din întreaga lume a preluat comentariile şi le-a amplificat, stârnind temeri cu privire la siguranţa utilizării numerarului.
A funcţionat ca un vis. După cum arată graficul de mai jos (prin amabilitatea Visual Capitalist), patru ani mai târziu, numerarul este utilizat pentru tranzacţii mult mai rar în majoritatea ţărilor, în mare parte din cauza temerilor exagerate privind siguranţa propagate de mass-media.
Înşişi bancherii centrali au recunoscut că pandemia a jucat un rol-cheie în accelerarea abandonării în masă a numerarului şi a adoptării mijloacelor de plată fără numerar, mobile şi online. După cum remarcă Brett Scott, autor şi susţinător al numerarului, după pandemie, sectorul privat şi-a accelerat campania împotriva numerarului, „deoarece marile companii financiare, tehnologice şi de vânzare cu amănuntul au exploatat frica temporară a publicului de contactul fizic pentru a amplifica programul de automatizare împotriva numerarului pe care îl aveau deja”.
Dar, în acelaşi timp, cantitatea de numerar în circulaţie a crescut de fapt în multe jurisdicţii. La începutul pandemiei, băncile centrale din întreaga lume au înregistrat o creştere bruscă a numerarului retras de la bancomate, înregistrând în acelaşi timp o scădere bruscă a utilizării tranzacţionale a numerarului. Mai simplu spus, oamenii au continuat să dorească numerar, dar adesea ca mijloc de stocare a banilor în afara sistemului bancar, într-o perioadă de criză.
În unele ţări, inclusiv în Regatul Unit şi Spania, utilizarea numerarului a înregistrat o redresare moderată în ultimii doi ani, deoarece priorităţile oamenilor au trecut de la preocupările (în mare parte inventate) privind igiena în timpul unei pandemii globale la a face faţă cheltuielilor pe fondul creşterii inflaţiei. Cu toate acestea, mass-media din întreaga lume a continuat cu articole, rubrici şi articole de opinie care demonizează numerarul şi îi prezic cu bucurie moartea iminentă.
Un editorial recent din Sydney Morning Herald declara în titlu „Cash is Dead”, pentru ca apoi să întrebe: „De ce ne mai prefacem că îl folosim?” - ca şi cum cei 13% dintre australieni care încă folosesc numerar în mod regulat se prefac. În septembrie 2023, departamentul de date al Washington Post a publicat un articol mai informativ şi mai puţin insultător intitulat „Cecurile de hârtie au murit, numerarul moare. Cine le mai foloseşte?"
Apar îndoielile
Dar îndoielile par să se instaleze pe măsură ce întreruperile informatice care afectează sistemele de plăţi devin din ce în ce mai frecvente şi mai mari. Simplul fapt că unele dintre cele mai mari ziare din Regatul Unit, precum şi alte organizaţii media din întreaga lume, inclusiv Yahoo Finance Australia, discută acum despre riscurile inerente ale unei societăţi complet fără numerar reprezintă o schimbare importantă. The Guardian, de exemplu, relatează că întreruperea CrowdStrike a arătat „pericolele unei societăţi fără numerar” - potrivit militanţilor pentru numerar.
„Întotdeauna vor exista întreruperi”, a declarat Ron Delnevo, preşedintele Payment Choice Alliance, pentru ziar. „Dar dacă nu există alternativă, atunci totul se poate prăbuşi în jurul tău.”
Anul trecut, plăţile în numerar în Regatul Unit au crescut pentru prima dată într-un deceniu, notează articolul. De asemenea, numărul persoanelor care nu folosesc niciodată numerar sau îl folosesc mai puţin de o dată pe lună a scăzut.
În China şi în SUA, întreprinderile au fost amendate pentru că nu acceptau numerar. În Regatul Unit, în schimb, întreprinderile pot alege ce forme de plată să accepte (şi pe care să nu le accepte). Delnevo a declarat pentru The Guardian că Marea Britanie ar trebui să aibă o lege care să oblige toate întreprinderile să accepte numerar (în anumiţi parametri), aşa cum se întâmplă deja în ţara sa de reşedinţă, Spania. Din nefericire, acest lucru este la fel de puţin probabil să se întâmple sub un guvern condus de Keir Starmer ca şi sub unul condus de Rishi Sunak, ambii fiind supuşi agendei techno-tyrannice a WEF.
Johanna Noble, redactor responsabil cu banii în Daily Telegraph, susţine că, în cele din urmă, oamenii ar trebui să aibă posibilitatea de a alege metoda de plată pe care să o utilizeze pentru fiecare tranzacţie în parte, avertizând în acelaşi timp că Marea Britanie este „departe de a fi pregătită să renunţe la numerar”:
„Şi trebuie să fim? Trebuie să fie ceva binar? Uneori, plata cu numerar (magazinele mici, zâna Măseluţă, vânzările de maşini) ar putea fi cea mai bună soluţie, în timp ce, în alte situaţii, plata cu cardul (obţinerea protecţiei consumatorilor atunci când cumpără bunuri sau servicii) va fi mai bună.”
În mai, un editorial din The Guardian avertiza că cei mai vulnerabili membri ai societăţii vor suporta în cele din urmă costurile unei economii fără numerar:
„Eliminarea numerarului îi afectează cel mai mult pe cei vulnerabili: conform unui sondaj realizat în 2020 de Autoritatea de Conduită Financiară, 46% dintre persoanele excluse digital, 31% dintre cele fără studii şi 26% dintre cele cu o stare de sănătate precară se bazează pe numerar într-o ‚mare sau foarte mare măsură’. Mencap a avertizat Welsh Senedd că persoanele cu dificultăţi de învăţare pot întâmpina dificultăţi în gestionarea banilor fără numerar. De asemenea, există motive bune, dar şi nefaste, pentru a aprecia calitatea sa de anonimizare: femeile ale căror drepturi la avort au fost restricţionate ar putea considera că le salvează viaţa.”
Întreprinderile ar trebui să se gândească bine înainte de a refuza plăţile în numerar. Guvernele trebuie să se asigure că persoanele care depind de numerar pot continua să îl folosească: în Regatul Unit, unde mii de sucursale bancare şi ATM-uri au dispărut, Autoritatea de Conduită Financiară are acum competenţe pentru a proteja accesul. Dar chiar dacă aprovizionarea cu bancnote şi monede poate fi asigurată, autorităţile trebuie, de asemenea, să se asigure că serviciile le acceptă.
În Regatul Unit, nu există nicio lege care să împiedice întreprinderile să respingă numerarul. În mod tradiţional, cursul legal are o definiţie foarte restrânsă în Regatul Unit şi se aplică strict banilor folosiţi de un debitor pentru a achita o datorie acordată de instanţă atunci când sunt oferiţi („licitaţi”) în suma exactă datorată unui creditor. Cu alte cuvinte, dacă un debitor se oferă să achite o datorie în instanţă cu mijloace de plată legale, cum ar fi numerar, creditorul nu are voie să refuze oferta. În schimb, magazinele şi întreprinderile din sectorul hotelier sunt libere.
Mulţi comercianţi cu amănuntul, în special în zonele mai salubre ale oraşelor, au profitat din plin de această lacună, în ciuda efectelor discriminatorii pe care le are asupra milioanelor de persoane care încă depind de numerar, inclusiv cele aproximativ 1,3 milioane care nu au acces la bănci. Rămâne de văzut dacă comercianţii cu amănuntul vor continua să facă acest lucru în urma haosului global provocat de actualizarea greşită a conţinutului de către o firmă de tehnologie din SUA. Un lucru este clar: cetăţenii şi întreprinderile din Regatul Unit au avut parte de avertismente cu privire la fragilitatea economiei fără numerar.
