Reuters - Rusia îi atacă pe noii lideri sirieni în cadrul unei reuniuni ONU cu uşile închise [Surse]

Rusia i-a criticat pe noii lideri sirieni într-o şedinţă de informare închisă a Organizaţiei Naţiunilor Unite din această săptămână, au declarat pentru Reuters două surse informate cu privire la întâlnire, avertizând împotriva creşterii jihadiştilor în Siria şi comparând uciderile sectare ale alawiţilor cu genocidul din Rwanda, transmite Reuters.

Criticile private ale Moscovei la adresa conducătorilor islamişti sirieni au loc în pofida eforturilor Rusiei de a păstra două baze militare cheie în zona de coastă a Siriei - aceeaşi regiune în care sute de persoane din minoritatea alawită au fost ucise săptămâna trecută.

Violenţele au fost declanşate la 6 martie de un atac asupra forţelor de securitate ale noului guvern, atribuit unor foşti lideri ai armatei loiale liderului destituit Bashar al-Assad, care este alawit. Acest atac a declanşat uciderea pe scară largă a alawiţilor în mai multe provincii de către grupuri acuzate de legături cu noul guvern.

Kremlinul, care l-a susţinut pe Assad înainte ca acesta să fie răsturnat şi să fugă în Rusia în decembrie, a cerut marţi ca Siria să rămână unită şi a declarat că este în contact cu alte ţări pe această temă. Însă comentariile sale de luni din cadrul şedinţei de informare închise a Consiliului de Securitate, la care a făcut apel împreună cu Statele Unite, au fost mult mai acide, punând în lumină strategia Moscovei în încercarea sa de a-şi reafirma influenţa asupra cursului Siriei.

Două surse informate cu privire la reuniune au declarat că trimisul Moscovei, Vasili Nebenzia, a comparat crimele sectare şi etnice cu genocidul din 1994 din Rwanda, când tutsi şi hutu moderaţi au fost masacraţi sistematic de extremiştii hutu, conduşi de armata rwandeză şi de o miliţie cunoscută sub numele de Interahamwe.

Sursele l-au citat pe Nebenzia spunând celor adunaţi că „nimeni” nu a oprit crimele din Siria.

Întrebat dacă a comparat violenţele din Siria cu genocidul din Rwanda, Nebenzia a declarat pentru Reuters: „Spun ceea ce vreau în cadrul consultărilor închise, plecând de la premisa că sunt consultări închise şi nu iese nimic”.

Întrebată de ce Rusia ar fi mai critică în declaraţiile private decât în cele publice, Anna Borşcevskaia, expert în Rusia la Washington Institute, a declarat că Moscova îşi protejează pariurile.

„Vor să îşi restabilească influenţa în Siria şi caută o cale de intrare. Dacă încep să critice public guvernul, asta nu îi va duce nicăieri”, a declarat Borşcevskaia, citată de Reuters.

„Rusia doreşte, de asemenea, să fie considerată o mare putere, egală cu SUA şi să rezolve crizele împreună cu SUA. Deci, colaborarea privată cu SUA în acest caz le oferă beneficii suplimentare”, a spus ea.

Sursele au declarat că Nebenzia a criticat dizolvarea armatei siriene de către noii conducători islamişti şi reducerea masivă a forţei de muncă publice, avertizând că „scenariul Irak” s-ar putea repeta - o referire la anii de violenţă sectară care au urmat răsturnării lui Saddam Hussein şi desfiinţării instituţiilor de stat din Irak.

După înlăturarea lui Assad printr-o ofensivă condusă de Hayat Tahrir al-Sham, o fostă filială Al-Qaeda, noii conducători islamişti ai Siriei au instalat unii luptători străini în cadrul unei noi infrastructuri militare.

Criticii au considerat că numeroasele concedieri din sectorul public vizează excluderea lucrătorilor alawiţi, iar dialogul naţional de luna trecută a fost insuficient de incluziv.

Preşedintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, a declarat într-un interviu pentru Reuters săptămâna aceasta că administraţia să nu doreşte să distribuie posturile în funcţie de apartenenţe religioase şi că un guvern extins care urmează să fie anunţat săptămâna aceasta ar putea include alawiţi.

El a spus că nu doreşte să vadă „o ruptură între Siria şi Rusia” şi că Damascul doreşte să îşi păstreze „relaţiile strategice profunde” cu Moscova.

În cadrul şedinţei de informare cu uşile închise, Rusia a declarat că mişcările noilor conducători au creat o „fundaţie coruptă” pentru tranziţia de la deceniile de guvernare Assad şi s-a declarat îngrijorată de faptul că luptătorii „terorişti” străini joacă un „rol distructiv”, au declarat sursele.

Relatările martorilor de la crimele în masă de pe coasta Siriei au făcut referire la persoane care nu vorbesc arabă, indicând faptul că este posibil ca luptători străini să fi luat parte la violenţe.

Trimişii Statelor Unite, Franţei şi Chinei şi-au subliniat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la prezenţa luptătorilor străini în Siria şi la situaţia tranziţiei politice din ţară în cadrul şedinţei de informare cu uşile închise.

Cei 15 membri ai Consiliului de Securitate negociază în prezent o declaraţie care să condamne violenţele, să îşi exprime îngrijorarea cu privire la impactul asupra escaladării tensiunilor dintre comunităţile siriene şi să facă apel la autorităţile interimare să protejeze toţi sirienii, indiferent de etnie sau religie.

Astfel de declaraţii sunt convenite prin consens. Nebenzia a declarat pentru Reuters că speră ca în curând Consiliul de Securitate să convină asupra unei declaraţii privind situaţia.

Comunitatea internaţională a condiţionat o mare parte din reangajarea sa faţă de Siria de modul în care se desfăşoară tranziţia, inclusiv de gradul de incluziune al diverselor comunităţi religioase şi etnice din Siria.