Liderul sârb bosniac Dodik cere ajutorul Rusiei după emiterea unui mandat de arestare

Procurorii statului bosniac au ordonat miercuri arestarea liderului separatist sârb Milorad Dodik şi a asistenţilor săi pentru ignorarea unei citaţii judecătoreşti, o măsură la care Dodik a promis că va rezista cu ajutorul Rusiei în cadrul unui conflict din ce în ce mai mare cu privire la ţară, transmite Reuters.

Disputa, care îi opune pe Dodik şi aliaţii săi, Rusia şi Serbia, Statelor Unite şi Uniunii Europene, este una dintre cele mai mari ameninţări la adresa păcii în Balcani de la conflictele din anii 1990 care au urmat prăbuşirii Iugoslaviei socialiste.

Aceasta a început după ce Dodik, preşedintele Republicii autonome sârbe din Bosnia, a sfidat hotărârile emisarului internaţional pentru Bosnia, al cărui rol este de a preveni alunecarea statului balcanic multietnic înapoi în conflict.

Dodik a fost condamnat la un an de închisoare şi i s-a interzis să deţină o funcţie timp de şase ani printr-o hotărâre judecătorească pe care o poate ataca.

Ca răspuns, Dodik a iniţiat legi care interzic accesul sistemului judiciar de stat şi al poliţiei din regiune. Biroul procurorilor de stat a deschis apoi o anchetă cu privire la ceea ce a descris ca fiind un atac asupra ordinii constituţionale.

Miercuri, acesta a cerut arestarea lui Dodik pentru că nu a răspuns unei citaţii judecătoreşti, deşi nu era clar dacă intenţiona să îl reţină pe acesta şi pe aliaţii săi sau doar să îi însoţească la tribunal.

„Aceasta este nulă şi neavenită”, a declarat Dodik la o conferinţă de presă în centrul regiunii, Banja Luka, prezentând mandatul de arestare. „Acest lucru este motivat politic şi nu vrem să luăm parte la el”.

Dodik intenţionează să aibă întâlniri la nivel înalt cu reprezentanţi ruşi în zilele următoare, a raportat miercuri agenţia rusă de ştiri de stat TASS. Dodik a declarat la conferinţa de presă că va cere Rusiei să se opună prelungirii misiunii europene de menţinere a păcii pentru Bosnia în cadrul Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care urmează să aibă loc în noiembrie.

Forţa UE de menţinere a păcii, EUFOR, a declarat marţi că a început să desfăşoare forţe de rezervă în Bosnia pentru a menţine stabilitatea şi securitatea. Aceasta a refuzat să precizeze numărul trupelor, dar se aşteaptă sosirea a sute de soldaţi noi.

Agenţia de Stat pentru Investigaţii şi Protecţie a confirmat că a primit o solicitare de a asista poliţia instanţei de stat în arestarea lui Dodik, a prim-ministrului regiunii Radovan Viskovic şi a preşedintelui parlamentului Nenad Stevandic.

În cadrul conferinţei de presă, ambii oficiali au respins instanţa de stat şi procuratura drept „instituţii neconstituţionale”.

Ministrul de Interne al Republicii Sârbe, Sinişa Karan, a declarat că poliţia din regiune va acţiona în conformitate cu legislaţia Republicii Sârbe care interzice accesul justiţiei de stat pe teritoriul său.

„Nimeni nu va fi arestat şi toată lumea va fi protejată”, a declarat Karan la televiziunea ATV.

Republica Sârbă din Bosnia şi Federaţia Bosniaco-Croată sunt două regiuni create după războiul din Bosnia din 1992-1995, în care au murit 100.000 de oameni. Ele sunt legate de un guvern central slab într-un stat supravegheat de o autoritate internaţională, cunoscută sub numele de înalt reprezentant, în prezent Christian Schmidt.

Miercuri, parlamentul regiunii sârbe s-a reunit în încercarea de a adopta o nouă constituţie pentru Republica Sârbă, care ar anula toate reformele convenite în decenii după semnarea acordului de pace Dayton, susţinut de SUA, care a pus capăt războiului.

Schmidt a avertizat că modificarea constituţiei este o încălcare a acordului de pace şi reprezintă „un pericol grav”.

El a făcut apel la deputaţi să respingă „acest atac asupra ordinii constituţionale a Bosniei şi Herţegovinei şi asupra caracterului multietnic al Republicii Srpska”.

Dodik a declarat miercuri că intenţionează să eticheteze biroul lui Schmidt drept o „organizaţie criminală” în Republica Sârbă.

Rusia, Serbia şi Ungaria l-au sprijinit pe Dodik, care a declarat că regiunea sa ar trebui să se despartă de Bosnia şi să se alăture Serbiei. Moscova a calificat hotărârea tribunalului bosniac drept „o lovitură la adresa stabilităţii în regiunea balcanică”.

Cu toate acestea, secretarul Departamentului de Stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că acţiunile lui Dodik subminează instituţiile Bosniei şi ameninţă securitatea şi stabilitatea acesteia, făcând apel la partenerii SUA din regiune „să ni se alăture în a respinge acest comportament periculos şi destabilizator”.

Declaraţia sa a fost o lovitură pentru Dodik, care speră că administraţia preşedintelui Donald Trump va favoriza agenda separatistă sârbă.